Anca Toader Producătorul serialului 'Dunărea şi noua Europă'

De la izvorul din oraşul german Donaueschingen şi până la Marea Neagră, Dunărea parcurge 2840 km

Dunărea este singurul fluviu care străbate Europa de la vest spre est, trecând prin nouă ţări care - fiecare în parte şi toate împreună - au o istorie semnificativă pentru viitorul Europei în general şi al UE în special.

Începând din 30 aprilie, timp de opt săptămâni, BBC vă prezintă o serie de opt documentare despre fiecare dintre aceste ţări.

Germania

Germania este una dintre ţările fondatoare ale UE şi – ani în şir – a fost unul din motoarele ei economice.

Dunărea începe lângă Donaueschingen, unde se unesc râurile Brig şi Brigach care izvorăsc în Munţii Pădurea Neagră.

Fosta Germanie de Vest a fost prima ţară Occidentală care a integrat o fostă ţară comunistă odată cu reunificarea din 1990.

La 15 ani de la reunificare, Germania trece printr-o recesiune economică ce a făcut ca peste 5 milioane de oameni să-şi piardă locurile de muncă, landurile estice fiind cele mai afectate.

La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a acceptat opt membre din rândul fostelor ţări comuniste, dar - deşi aceste opt ţări şi fosta Germanie de Est sunt legate de acelaşi trecut comunist - integrarea lor în UE se face în condiţii diferite.

Austria

Din ţară de frontieră a Uniunii Europene, Austria a ajuns – după extinderea de anul trecut - în centrul acesteia, fapt ce o face să-şi regândească relaţiile cu vecinii.

Un patron austriac şi angajatul său ceh.

Anul acesta sărbătoreşte 10 ani de la propria ei aderare la UE, dar pare să-i fie greu să accepte aderarea celor opt vecini central şi est europeni.

Un semn este faptul că - la fel ca mulţi dintre vechii membri ai UE - nu-şi va deschide integral piaţa locurilor de muncă pentru noii membri din est decât în 2011.

În ciuda acestor restricţii, tot mai mulţi est europeni vin totuşi să lucreze în Austria.

Slovacia

Supranumită “Tigrul din Tatra” şi considerată un model de reformă economică radicală, Slovacia este copilul minune al Europei Centrale.

Mulţi producători de automobile au fabrici în Slovacia.

În doar câţiva ani s-a debarasat de imaginea negativă creată de guvernarea naţionalistă a lui Vladimir Meciar şi a devenit un magnet pentru investiţiile străine.

Arhitectul acestei transformări spectaculoase este guvernul Dzurinda care – la al doilea mandat – aplică o terapie de şoc în domeniile financiar, al pensiilor şi al sănătăţii.

Succesul Slovaciei naşte întrebarea dacă nu există cumva o competiţie între noii membri ai UE din Europa Centrală şi de Est – cu politici flexibile şi orientate spre economia de piaţă – şi unii dintre membrii vechi – cu reguli greoaie şi costisitoare în privinţa codului muncii şi a asistenţei sociale.

Ungaria

Problema imigraţiei economice nu mai este specifică vestului bogat.

La Budapesta se află centrele regionale, sau de cercetare ale multor mari companii internaţionale.

Ţări ca Ungaria – cu o economie relativ prosperă în contextul Europei Centrale şi proaspăt devenită membră a UE – atrag tot mai mulţi imigranţi în căutare de slujbe.

Cei mai mulţi provin din ţările vecine - cu precădere din rândul comunităţilor maghiare din România, Ucraina, sau Serbia.

Vin însă şi oameni de pe alte continente şi chiar şi occidentali atraşi de slujbele bine plătite din marile companii internaţionale cu filiale în Ungaria, dar şi de tentaţia proprietăţilor ieftine – mai ales din jurul Lacului Balaton.

Pentru unguri e o situaţie nouă, cu care încep însă să se obişnuiască.

Serbia

Uniunea Europeană a anunţat că doreşte ca toate ţările din vestul Balcanilor să devină într-o bună zi membre ale UE.

Toate ţările prin care trece Dunărea au pus o placă la izvorul din Donaueschingen.

Până acum doar Croaţia şi Macedonia au depus cereri formale de aderare, dar Croaţia a primit deja un cartonaş roşu pentru că nu colaborează cu Tribunalul de la Haga.

În contextul ţărilor balcanice, Serbia ocupă un loc aparte. Autorităţile post-Miloşevici spun că doresc ca Serbia să aibă un viitor împreună cu UE.

Mai întâi trebuie însă să clarifice întrebările care planează asupra ţării ca urmare a sângeroasei istorii recente, în primul rând să stabilească cine sunt cei care s-au facut vinovaţi de crime de război şi să permită să fie judecaţi de Tribunalul de la Haga.

Bulgaria

Bulgaria şi România sunt despărţite doar de Dunăre, sunt legate de acelaşi trecut comunist, au negociat împreună aderarea la UE şi urmează să devină membre pe 1 ianuarie 2007.

Centrul Sofiei

Dar, deşi vecine, între cele două ţări există continente de prejudecăţi, stereotipuri şi lipsă de înţelegere reciprocă.

Scurta istorie post-comunistă a fost marcată de neînţelegeri privind amplasarea noului pod peste Dunăre, privind probleme de mediu şi de securitatea centralelor nucleare de la Cernavodă şi Kozlodui.

Negocierile pentru aderarea la UE au scos în evidenţă şi mai multe contraste, cu Bulgaria plasându-se în mod constant cu un pas înainte.

Dar, în ciuda aparenţelor, cele două ţări nu sunt de fapt chiar atât de diferite.

România

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România va lua vechiul loc al Austriei de “ţară de frontieră” a UE: graniţa estică a României va deveni frontiera externă a Uniunii Europene.

Poliţia de frontieră a României patrulează pe Dunăre.

Datoria României este să fie pregătită să preia acest rol şi să asigure securitatea frontierelor sale şi – implicit – a întregii Uniuni.

Bruxelles-ul a contribuit financiar la dotarea şi instruirea poliţiei de frontieră şi va continua să o facă şi după aderare pentru a se asigura că România va putea deveni membră a zonei Schengen în jurul anului 2010.

Managementul frontierelor este unul din elementele cheie ale aderării României şi – în cazul în care nu va prezenta rezultate satisfăcătoare – este unul din elementele care ar putea declanşa clauza de amânare a aderării până în 2008.

Ucraina

Extinderea Uniunii Europene spre est se opreşte la graniţele estice ale României.

La vărsarea Prutului în Dunăre se află graniţa dintre România, Republica Moldova şi Ucraina.

Aici se va ridica o aşa numită “cortină de dantelă” care va despărţi din nou în două continentul european.

Perspectiva aderării Turciei face ca UE să poată avea într-o bună zi graniţe directe cu Iranul şi Irakul, în timp ce jumătate din Europa va rămâne în afara selectului club.

Ucraina şi Republica Moldova sunt două dintre ţările care ar dori să le fie luată în considerare dorinţa de a deveni membre ale UE, dar cărora Bruxelles-ul le-a spus până acum un politicos nu.

Serialul “Dunarea şi noua Europă” a fost realizat cu ajutorul corespondenţilor de la Belgrad - Vali Chifor – şi de la Chişinău - Maia Metaxa.