|
Al şaptelea episod al serialului 'Dunărea şi noua Europă' | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Odată cu aderarea, frontiera de est a României şi o parte a celei de vest vor deveni frontierele externe ale Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul are cerinţe foarte clare în ce priveşte datoria României în viitoarea sa funcţie de grănicer al Europei lărgite. “Aşteptăm un management atât de bun ca în alte state membre la graniţele externe ale Uniunii Europene extinse,” precizează şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele. 'Situaţia s-a îmbunătăţit' El spune că România trebuie să fie capabilă să împiedice traficul illegal cu mărfuri şi persoane, fără a deveni însă “o barieră, o nouă cortină de fier între UE şi alte ţări care vor rămâne în viitor în afara UE”. Jonathan Scheele apreciază eforturile României şi spune că situaţia “s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimii cinci ani”.
Dacă însă România nu va reuşi să atingă standardele impuse de UE, atunci aderarea ei la 1 ianuarie 2007 ar putea fi amânată cu un an, întrucât “managementul frontierelor face parte din elementele cheie care au fost identificate în cadrul negocierilor şi în cadrul aplicării potenţiale a clauzei de salvgardare care permite amânarea aderării până în 2008”. Deocamdată, România continuă să înregistreze întârzieri la capitolul securizării frontierelor, unul dintre motivele pentru care va primi curând de la Bruxelles scrisori de avertisment. În contextul european creat de respingerea referendumurilor constituţionale din Franţa şi Olanda, aceste scrisori capătă o greutate suplimentară, iar România – ca şi Bulgaria de altfel – au fost avertizate să se aştepte la un control şi mai riguros înaintea aderării. Frontiera de est Una dintre cele mai dificile graniţe a fost, este şi va mai fi probabil o bună bucată de vreme frontiera dintre România şi Republica Moldova. De dincolo de Prut vin mărfuri ilegale şi imigranţi ilegali. Poliţia de Frontieră Galaţi are sarcina să supravegheze o porţiune a Dunării şi a Prutului la vărsare.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Galaţi, Bogdan Carp, spune că migraţia ilegală dinspre Republica Moldova nu mai este “un fenomen” în ultimii ani graţie noilor dotări: şalupe rapide de patrulare, maşini de teren, echipamente pentru vedere pe timp de noapte, etc. Toate acestea au fost achiziţionate cu fonduri PHARE, venite de la Bruxelles. “În programul 2004, 2005, 2006, alocăm 125 de milioane de euro pentru a sprijini România în modernizarea managementului frontierelor,” spune dl. Scheele. Programul va continua şi după aderare pentru a o ajuta să ajungă la standardele UE până în anul 2010 când ar putea eventual să devină şi membră a spaţiului Schengen. Scandaluri la graniţa de vest
La graniţa cu Ungaria – deocamdată singurul vecin al României care este membru UE – priorităţile Poliţiei de Frontieră sunt de altă natură. Conform angajamentelor asumate de Bucureşti pentru a obţine ca românii să poată circula fără vize în spaţiul Schengen, România trebuie să se asigure că aceştia nu abuzează de dreptul la libera circulaţie. Periodic, însă, apar scandaluri privind returnarea în ţară a unor autocare cu turişti români care nu deţin documentele de călătorie necesare. Ultimul a fost în primăvara acestui an – când peste 200 de români au fost întorşi de la graniţele Spaniei. Vinovată s-a dovedit a fi fost Poliţia de Frontieră Arad a cărei conducere a fost demisă în bloc. “Toată lumea are dreptul să greşească o dată”, a comentat dl. Scheele dar dacă se repetă atunci va scădea încrederea în capacitatea României de a-şi controla graniţa cu Ungaria şi – implicit – şi pe cea de est. Corupţie
În toamna acestui an Comisia Europeană va publica raportul de monitorizare care va juca rolul decisiv în aderarea României la timp – adică la 1 ianuarie 2007. Şeful poliţiei de frontieră, Inspector General Nelu Pop, dă asigurări că s-au luat măsuri pentru combaterea corupţiei în rândul poliţiştilor de frontieră ceea ce a dus - în premieră – la întocmirea unor dosare penale pentru luare de mită. El mai spune că graniţa cu cele mai mari probleme în ce priveşte corupţia personalului este cea de vest. “Aceasta şi datorită traficului care se deplasează pe culoarele înspre Occident, culoarele tranzitând Ungaria, Italia, Austria, Franţa şi sigur Spania care este una dintre ţintele lor de a ajunge la muncă acolo”. 'Scandalul EADS'
O altă chestiune pe care România o mai are de rezolvat în vederea aderării la timp, este renegocierea contractului cu firma vest-europeană EADS care ar trebui să asigure securizarea frontierelor printr-un sistem integrat de comunicaţii şi supraveghere. Dar fostul guvern Năstase a semnat contractul fără licitaţie ceea ce a dat naştere unor tensiuni cu UE. Guvernul Tăriceanu a dat publicităţii contractul şi acum îl renegociază, dar deja România a întârziat considerabil la acest capitol. “Semnarea contractului cu EADS a creat o problemă de cooperare în primul rând pentru că nu a fost prins în calcul când am dezvoltat împreună o strategie de management de frontieră şi în al doilea rând pentru că - fiind un contract secret - a fost practic imposibil să ştim dacă se suprapuneau măsurile finanţate de către Phare şi cele finanţate prin contractul EADS”, spune Jonathan Scheele. În orice caz, la frontiera de est – spune dl. Scheele – un element important este şi cooperarea cu ţările vecine: Ucraina şi Republica Moldova. Sunt două opţiuni: “fie un fel de cortină de fier care poate fi ridicată în absenţa unei cooperări, fie – o opţiune mult mai bună - care este cooperarea dintre forţele de management de frontieră de ambele părţi ale frontierei”. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||