Anca Toader Producătorul serialului 'Dunărea şi noua Europă'

Bulgaria a înregistrat progrese importante în timpul mandatului guvernului condus de primul ministru, Simeon Saxa Coburg,

Dar, deşi vecine, între cele două ţări există continente de prejudecăţi, stereotipuri şi lipsă de înţelegere reciprocă.

Scurta istorie post-comunistă a fost marcată de neînţelegeri privind amplasarea noului pod peste Dunăre, privind probleme de mediu şi de securitatea centralelor nucleare de la Cernavodă şi Kozlodui.

Negocierile pentru aderarea la UE au scos în evidenţă şi mai multe contraste, cu Bulgaria plasându-se în mod constant cu un pas înainte.

Dar, în ciuda aparenţelor, cele două ţări nu sunt de fapt chiar atât de diferite.

'Diferenţe nesemnificative'

Relaţiile bilaterale sunt cumva otrăvite de un jurnalism incorect Boiko Vasilev, Televiziunea Bulgară

Vladimir Bereanu, jurnalist la Televiziunea de Stat din Bulgaria, realizează frecvent reportaje despre România pentru emisiunea de comentariu politic „Panorama”.

Părerea sa este că „România şi Bulgaria se dezvoltă absolut paralel”.

“Tot ce se întâmplă în Bulgaria, ori s-a întâmplat în România ori se va întâmpla în România cu un decalaj de câteva luni de zile. Aşa a fost din 89 până acuma.”

El crede că diferenţele – dacă apar – sunt nesemnificative şi ca atare “sau le accepţi pe amândouă în Europa, sau nu accepţi nici una, nici cealaltă”.

Boiko Vasilev, prezentatorul emisiunii Panorama, are impresia că “relaţiile bilaterale sunt cumva otrăvite de un jurnalism incorect”.

El spune că ziariştii din ambele ţări încearcă să inducă ideea că e un fel de competiţie pe care cineva trebuie să o câştige, “tot subliniază ca ţara lor e mai grozavă decât cea vecină, când de fapt ele ar trebui să coopereze”.

Cooperare bilaterală

Politicienii bulgari, pe de altă parte, spune jurnalistul Boiko Vasilev, menţin un ton moderat când vorbesc de România.

În general, discursul public, spune el, e că cele două ţări trebuie să adere împreună şi - ca atare - nu e constructiv să se critice reciproc.

Purtătorul de cuvânt al guvernului Bulgariei, Dimităr Ţonev, admite că sunt şi probleme bilaterale nerezolvate, adaugând că “între ţările vecine e imposibil să nu existe şi unele probleme”, care însă e convins că vor fi rezolvate.

Aderarea la UE

Bulgaria are întârzieri la capitolul justiţie şi interne, crima organizată fiind una din problemele majore.

Când Bulgaria şi România au semnat tratatele de aderare pe 25 aprilie 2005, drumul spre Bruxelles părea drept.

Dar voturile recente din cadrul referendumurilor constituţionale din Franţa şi Olanda - unde electoratul a respins cu majorităţi consistente constituţia europeană - fac să planeze un semn de întrebare asupra viitoarei extinderi a Uniunii Europene.

Oficialii de la Bruxelles s-au grabit să dea imediat asigurări că 'Nu'-ul francez şi olandez nu afectează în nici un fel aderarea României şi Bulgariei, dar aceste rezultate negative sugerează că cele două ţări vor intra într-un club care nu mai e prea dispus să-şi lărgească rândurile.

În orice caz, ambele trebuie să facă şi mai multe eforturi să arate că-şi respectă angajamentele luate în timpul negocierilor de aderare şi unul din capitolele la care amândouă au încă teme nefăcute este cel al justiţiei şi internelor.

Critici constructive

Antoinette Primatarova - director de programe la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia şi fost ambasador al Bulgariei la Uniunea Europeană -
cunoaşte bine jargonul birocratic al Bruxelles-ului, care tocmai a anunţat şi România şi Bulgaria că vor primi scrisori de avertisment privind sectoarele unde se înregistrează întârzieri semnificative ale reformei.

Ea explică: “Rapoartele de monitorizare nu se concentrează pe aspectele pozitive, ci pe lucrurile care încă nu au fost făcute”.

“Din cauza asta cred că şi România şi Bulgaria trebuie să se aştepte la critici în rapoartele ce vor fi făcute publice în toamnă. Dar aceste critici nu au scopul de a justifica activarea clauzei de salvgardare, ci de a ajuta guvernele de la Sofia şi de la Bucureşti să se concentreze pe ce mai au de făcut.”

Ea spune că şi că cele 10 ţări care au aderat anul trecut au primit şi ele rapoarte critice cu un an înaintea aderării, dar subliniază că “dacă vor fi rămâneri în urmă grave – fie în Bulgaria, fie în România – ar putea fi activată clauza de salvgardare care amână aderarea cu un an.”

Avertisment

Extinderea va continua, dar vom sublinia şi mai mult nevoia ca ţările candidate să respecte strict criteriile de aderare, iar la rândul nostru va trebui să explicăm mai bine cetăţenilor care sunt avantajele extinderii Ohli Rehn

Comisarul european pentru extindere, Ohli Rehn, a avertizat joi Bulgaria că nu-şi mai poate ascunde întârzierile în spatele României care e mai în urmă.

Dar cartonaşul galben în nuanţe diferite – cum l-a numit el – a fost arătat în egală măsură ambelor candidate.

Uitaţi-vă în jur şi vedeţi care e atmosfera în Europa pentru a putea evita amânarea aderării cu un an – a avertizat Ohli Rehn.

Dna Primatarova atrage însă atenţia că activarea clauzei de salvgardare nu va fi o decizie arbitrară şi că dacă va fi luată vina va trebui căutată la Sofia, ori la Bucureşti.