Anca Toader Producătorul serialului 'Dunărea şi noua Europă'

Bratislava

Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta – care conduce ţara din 1998 - a reuşit să transforme Slovacia dintr-o 'pată neagră în centrul Europei' cum a numit-o fostul secretar de stat american, Madeline Albright, într-un adevărat magnet pentru investitorii străini.

Eticheta de pată neagră i se trăgea de la regimul populist - naţionalist al lui Vladimir Meciar care a condus ţara din 1993, după despărţirea de Cehia şi declararea independenţei.

Actualul succes se datorează ambiţioasei reforme economice de care este în mare măsură responsabil ministrul de finanţe, Ivan Miklos.

‘Voinţă politică’

Slovacia atrage tot mai multe investiţii străine ca urmare a reformei fiscale şi a modificării codului muncii.

“Este esenţial” – mi-a spus ministrul de finanţe într-un interviu exclusiv pentru serialul “Dunărea şi noua Europă” – “să ai voinţă politică pentru ca să poţi face o astfel de reformă. Dar ai nevoie şi de sprijinul populaţiei.”

Reforma guvernului slovac e ambiţioasă, chiar şi la standarde vest europene. A modificat codul muncii, a redus birocraţia în ce priveşte începerea unei afaceri şi a simplificat sistemul fiscal adoptând impozitul unic pe profit şi pe venit de 19%. Această măsură fiscală a condus la creşterea cu 4,5% a sumelor colectate la buget.

Slovacia a atacat şi domeniul pensiilor şi cel al sănătăţii, domenii încă tabu în ţări ca Franţa şi Germania. A redus ajutoarele de şomaj pentru şomerii care nu caută în mod activ de lucru, iar reforma pensiilor implică privatizarea parţială a acestora.

Ministrul de finanţe, Ivan Miklos, mi-a explicat că “ dacă e ceva de învăţat din experienţa slovacă este că aceste reforme sunt absolut necesare, dar au costuri politice.”

În plus, ele “trebuie să fie complexe şi radicale pentru că o reformă parţială are aceleaşi costuri, fără să se bucure de aceleaşi rezultate”, mi-a mai spus ministrul Miklos.

‘Competiţie’

Impunerea impozitului unic de 19% a creat nemulţumire în unele membre vechi ale UE – mai ales în Franţa şi Germania - care au acuzat guvernul Slovaciei de concurenţă neloială.

Ministrul de finanţe nu neagă faptul că există o competiţie între noii veniţi şi vechii membri ai Uniunii, dar respinge cu vehemenţă idea că ar fi neloială. El spune că guvernul a anulat unele taxe, a micşorat altele, dar a crescut TVA-ul şi accizele.

“Per total povara fiscală scade, dar încet şi ca o consecinţă a creşterii economice.”

Nemulţumiri

Mali Peter este proprietarul unei pizzerii din cartierul Jarovce al Bratislavei

Micii întreprinzători sunt mai puţin încântaţi de reforma fiscală. Unul dintre ei - Mali Peter - mi-a spus că mediul de afaceri din Slovacia nu i se pare prietenos pentru că trebuie să plătească foarte multe asigurări sociale.

Reforma fiscală – mi-a mai explicat el - a dus la scăderea impozitelor centrale, dar cele locale au crescut foarte mult, aşa că “ce iei pe mere dai pe pere”.

În plus, aderarea Slovaciei la UE îl obligă să respecte normele de igienă din UE, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare.

Mali Peter e nemulţumit şi de faptul că în ultimii doi ani a fost obligat să-şi scumpească serviciile cam cu 25%, pentru că s-au scumpit energia electrică, apa şi căldura, iar preţul cărnii de mânzat – de exemplu - aproape s-a dublat.

Succesul reformei

Slovacia este – conform Băncii Mondiale – una din poveştile de succes din Europa Centrală. Impozitele scăzute, forţa de muncă ieftină şi stabilitatea politică o fac una din cele mai atractive economii din Europa. Anul trecut a avut o creştere economică de 5,3% - mai mare decât a Austriei, sau a Cehiei.

Ingrid Brotskova, reprezentanta Băncii Mondiale.

Sondajele de opinie arată – însă – că doar 2,5% dintre slovaci sunt mulţumiţi cu situaţia lor financiară. Cifrele arată că Slovacia are încă un şomaj foarte ridicat comparativ cu alte ţări central europene şi se confruntă cu diferenţe mari de dezvoltare între diferitele regiuni ale ţării.

Ingrid Brotskova, reprezentanta Băncii Mondiale la Bratislava, crede că timpul va arăta dacă populaţia poate suporta acest pachet radical de reforme.

Deocamdată – mi-a spus ea - sunt încă la jumătate. Cea fiscală s-a dovedit a fi un success, în vreme ce reforma pensiilor nu are echivalent în lume aşa că şi Banca Mondială urmăreşte cu mare atenţie mersul ei.

În ce priveşte diferenţele regionale, mi-a explicat că ele “sunt o problemă mare a Slovaciei, dar e o moştenire legată de structura economică a fostei Cehoslovacii”.

Investitorii străini

Kia Motors construieşte prima sa fabrică din Europa la Zilina, în Slovacia.

Crede însă că guvernul a abordat cu succes această problemă şi dă ca exemplu faptul că investitorii străini au început să se uite şi spre centrul şi estul ţării. Până de curând erau interesaţi doar de partea vestică, dar acum producatorul sud corean de automobile Kia Motors construieşte o fabrică în centrul Slovaciei, în zona Zilina.

Vice-preşedintele companiei Kia, Chang-Kyun Han, mi-a spus că au ales Slovacia după ce au analizat situaţia din mai multe ţări central şi est europene.

Atuurile Slovaciei au fost: o infrastructură bună, forţă de muncă calificată, potenţialul tehnologic necesar şi faptul că este deja stabilită reţeaua de furnizori de componente pentru automobile.

Forţa de muncă ieftină

Regiunea Zilina are un şomaj foarte mare şi se bazează pe investiţia Kia pentru crearea de locuri de muncă.

Succesul Slovaciei în atragerea investitorilor străini se datorează, însă, într-o bună măsură unor avantaje efemere: în primul rând forţa de lucru mult mai ieftină decât în Polonia, Cehia, sau Ungaria.

Întrebarea e ce se va întâmpla peste 10 ani când şi salariile slovace vor creşte?
Vicepreşedintele Kia mi-a spus că nu poate răspunde la această întrebare.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională din Zilina – finanţată cu fonduri europene – a urmărit îndeaproape negocierile guvernului cu Kia şi directorul ei, Anton Straka,
mi-a spus că – indiferent ce se va întâmpla peste zece ani - Kia este o investiţie necesară pentru că va avea un impact privind dezvoltarea economică a întregii regiuni.

“Nu numai pentru că va crea dintr-o dată câteva mii de locuri de muncă, dar indirect va atrage o mulţime de alte firme, furnizori care şi ei vor crea locuri de muncă.”

‘Detroit-ul european’

În mai puţin de doi ani, Slovacia va produce mai multe maşini pe cap de locuitor decât orice altă ţară din lume, motiv pentru care este supranumită ‘Detroit-ul european’.

Compania germană VW are o fabrică lângă Bratislava

VW a fost primul constructor de automobile venit în Slovacia – în 1991 când aceasta nu era încă independentă. Acum asigură un sfert din exporturile ţării, dă de lucru unui număr de 40.000 de oameni şi estimează că cei circa 1.000 de furnizori care s-au stabilit în jurul fabricii sale au creat şi ei vreo 200.000 de locuri de muncă.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Automobile din Slovacia, Jozef Uhrik, care este şi directorul companiei VW, este convins că Slovacia va continua să atragă investiţii străine şi că atuul ei este reforma complexă făcută de guvern.

El crede că pentru investitorii străini mai atractivă decât reforma fiscală este reforma codului muncii. La o conferinţă de presă ţinută la Bratislava a spus că el -ca manager - nu mai trebuie să piardă vremea negociind nenumărate runde cu sindicatele, poate angaja şi concedia oameni mult mai uşor, nu e obligat să aibă angajaţi permanenţi, poate face contracte punctuale cu alte firme şi le poate rezilia rapid dacă nu-l satisfac.

Spune că asta îl ajută să ia decizii rapid şi astfel a putut să schimbe mai repede modelele de maşini şi să satisfacă cerinţele clienţilor în timp util.

Episodul despre Slovacia a fost realizat cu ajutorul corespondentei BBC la Bratislava, Anca Dragu.