Oana Lungescu Corespondent BBC la Bruxelles

Vorbind în Parlamentul European cu trei săptămâni înainte de raportul său final privind data aderării, Olli Rehn a lăudat progresele României, avertizând însă Bulgaria că trebuie să ia măsuri urgente pentru a combate crima organizată şi corupţia.

Multe grupuri politice s-au pronunţat împotriva amânării cu un an.

"Zarurile nu sunt aruncate"

Olli Rehn a început prin a-şi exprima solidaritatea faţă de cei afectaţi de inundaţii din România, Bulgaria şi Serbia, asigurându-i de sprijinul Comisiei Europene după evaluarea pagubelor.

	Olli Rehn a avut mai multe critici la adresa Bulgariei

El a lăudat progresul semnificativ făcut de România în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, după cum a făcut-o marţi şi colegul său, comisarul pentru justiţie Franco Frattini.

Bulgaria a fost însă avertizată că există încă prea puţine anchete şi condamnări privind crima organizată şi spălarea de bani, şi că autorităţile de resort sunt mai curând reactive decât proactive.

Recent, experţii europeni s-au plâns că informaţiile transmise la Sofia ar putea ajunge pe mâna mafioţilor.

De aceea, Olli Rehn rămâne precaut.

"Obiectivul meu e ca ambele ţări să poată adera în ianuarie 2007, dar datoria mea e să mă asigur că, atunci când vor adera, îndeplinesc cu adevărat criteriile şi sunt pe deplin pregătite.”

“Zarurile nu sunt încă aruncate până la 16 mai”- a insistat Olli Rehn.

“Nu trebuie pierdută dinamica reformelor”, a spus comisarul pentru extindere, cerând dovezi concrete că acestea au devenit ireversibile.

Pro şi contra monitorizare

“Vom prezenta o evaluare obiectivă şi echilibrată la 16 mai şi vă pot asigura că vom face o propunere pentru o decizie calibrată cu atenţie care să menţină dinamica reformelor esenţiale şi aplicarea lor până la şi după data aderării celor două ţări”, a declarat Olli Rehn.

Pare o referire clară la monitorizarea strânsă cerută de Elmar Brok, preşedintele comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, şi de raportorii pentru România şi Bulgaria, Pierre Moscovici şi respectiv Geoffrey van Orden.

Singurul grup care s-a opus monitorizării după aderare- spunând că ar fi discriminatorii- au fost liberalii.

Pierre Moscovici a pledat totuşi pentru o monitorizare flexibilă şi continuă în primii trei ani după aderare, spunând că nu vede nici o cauză deosebită de îngrijorare în cazul României şi că, dimpotrivă, amânarea ar avea un impact nefast.

Semnificativă a fost intervenţia liderului grupului socialist, germanul Martin Schultz, care a tranşat după o lungă perioadă de ezitări în sânul grupului său.

“Dorim ca România şi Bulgaria să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, acesta e scopul nostru clar şi suntem convinşi că guvernele ambelor ţări, indiferent de orientarea lor politică, au făcut eforturi enorme”, a spus Martin Schultz.

Colegul său Poul Nyrup Rasmussen a avertizat că Bulgaria şi România nu trebuie să cadă victimele opoziţiei partidelor de dreapta faţă de extinderea Uniunii Europene.

Aderarea în 2007-tot mai probabilă

În ciuda susţinerii cvasi-generale pentru aderarea în 2007, unii parlamentari europeni au ridicat semne de întrebare privind retrocedarea proprietăţilor religioase, situaţia copiilor şi adopţiilor internaţionale, şi chiar tratamentul discriminatoriu la care ar fi supusă compania RAFO.

Un grup de euro-parlamentari unguri i-au trimis lui Ollie Rehn o lungă scrisoare, cerându-i să ia în serios plângerile minorităţii maghiare din România privind învăţământul superior, proprietăţile bisericilor, legea minorităţilor, cea a alegerilor locale.

Conservatoarea Kinga Gal a sugerat că România nu îndeplineşte de fapt criteriile politice de aderare.

“Vă rog, domnule comisar, să includeţi o referinţă la chestiunile nerezolvate care reflectă îngrijorările reale ale uneia din cele mai mari minorităţi din Europa. Neglijarea acestor chestiuni ar pune la îndoială credibilitatea Uniunii Europene”- a spus Kinga Gal.

Evident, acestea sunt ultimele momente în care diversele grupuri de interese îşi pot spune punctul de vedere.

Dacă în cazul Bulgariei mai pot apărea surprize, aderarea României în 2007 devine tot mai probabilă.