Oana Lungescu Corespondent BBC la Bruxelles

Acesta va fi întrebat cu privire la posibilitatea aplicării unui sistem strâns de monitorizare chiar după aderare şi la introducerea unor restricţii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

În ajunul dezbaterii, semnalele rămân mai degrabă încurajatoare pentru Romania.

Problema monitorizării

Principalele întrebări vor veni de la preşedintele comisiei de politică externă Elmar Brok, împreună cu raportorii Parlamentului European pentru România şi Bulgaria, Pierre Moscovici şi Geoffrey van Orden.

	Comisarul pentru extindere, Ollie Rehn

Olli Rehn va fi rugat să explice care sunt aspectele pozitive şi negative luate în considerare pentru recomandarea din luna mai sau din toamna acestui an privind data aderării şi clauzele de salvgardare care ar putea limita temporar drepturile de membru ale României şi Bulgariei în sânul Uniunii Europene.

Comisarul pentru extindere va fi de asemenea chestionat cu privire la aplicarea unui sistem strâns de monitorizare în primii trei ani după aderare, perioadă în care - potrivit tratatului de aderare - pot fi invocate aceste clauze.

Colegul său Franco Frattini, responsabil pentru justiţie, a vorbit deja despre posibilitatea acestei monitorizări.

“Cred că o fază de monitorizare ar fi şi în interesul României şi Bulgariei. Ele n-ar fi membre de rangul doi, pentru că procesul de monitorizare şi implementare ar fi agreat de comun acord, şi nu impus de la Bruxelles”, a precizat Franco Frattini.

El a apreciat că România a făcut progrese imense, dar că trebuie să continue aplicarea reformelor în domeniile cheie - lupta împotriva corupţiei şi independenţa magistraţilor.

Surprizele nu sunt excluse

Preşedintele comisiei de politică externă, Elmar Brok, este cel care a insistat ca Olli Rehn să apară din nou în faţa euro-parlamentarilor, după sesiunea cu uşile închise din comisie de la începutul acestei luni.

Insistenţa lui Elmar Brok a fost calificată drept inutilă de liderul liberal Graham Watson, pentru că Ollie Rehn nu-şi va anunţa concluziile finale în Parlamentul European decât la a treia sa apariţie, pe 16 mai.

De altfel, dezbaterea de miercuri nu se va solda cu nici o rezoluţie.

Un înalt oficial european a declarat că raportul de la 16 mai va conţine oricum o recomandare privind data aderării, fie că e vorba de 1 ianuarie 2007 sau 2008.

În plus, se va explica în detaliu că România şi Bulgaria riscă să piardă milioane de euro dacă nu-şi stabilesc corect agenţiile de plată a subvenţiilor agricole, dându-se exemple de clauze de salvgardare care ar putea fi invocate - de exemplu limitarea exporturilor de carne sau nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti, dacă nu se fac progresele necesare privind siguranţa alimentară sau justiţia.

“Trebuie să explicăm aceste lucruri de pe acum, din motive pedagogice”, declara un înalt oficialul european.

El recunoaşte însă că nu există nici o clauză precisă împotriva corupţiei sau a crimei organizate.

S-ar putea deci recomanda amânarea Bulgariei, dar nu şi a Romaniei?

“De ce nu, comisia îşi face treaba ei, iar guvernele iau decizia”, a declarat corespondentei BBC acelaşi oficial european.

O decizie de amânare a Bulgariei ar trebui însă adoptată cu unanimitate, ceea ce e practic imposibil.

Unii euro-parlamentari cred că Olli Rehn ar face o prostie să meargă împotriva statelor membre.

Dar spre deosebire de predecesorul său german Guenter Verheugen, foarte atent la semnalele politice, finlandezul Rehn crede că apanajul funcţiei sale e în primul rând să facă o analiză riguroasă şi imparţială a progreselor ţărilor candidate.

Aşadar, surprizele nu sunt excluse până la ultimul moment.