Ana Maria Bota

Nici o altă ţară fondatoare nu a respins un tratat de o asemenea importanţă

Un şoc vizibil şi pe feţele premierului luxemburghez Jean Claude Juncker, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso, care au ţinut o conferinţă de presă puţin după aceea.

Europa, au spus ei, a cunoscut deja momente dificile şi a ştiut să iasă de fiecare dată întărită.

"Trebuie să amintim că nouă ţări membre, reprezentând aproape jumătate din populaţia europeană au ratificat deja Tratatul constituţional", a spus Jose Manuel Durao Barroso, într-o declaraţie comună cu Jean Claude Juncker şi Josep Borrell, preşedintele Parlamentului European.

De aceea, concluzia liderilor europeni e că procesul de ratificare trebuie să continue.

Nu numai pentru că nu pot spune ţărilor care au ratificat- precum Germania, Spania şi Ungaria- că votul lor are mai puţină valoare decât cel francez, dar şi pentru că motivaţiile francezilor sunt contradictorii.

"În cursul dezbaterii s-au confruntat mai multe concepţii privind Europa, a spus dl. Juncker, între cei care vor mai multă integrare europeană şi cei care cred că ea a mers deja prea departe. Trebuie să spun că, ascultându-i şi pe unii şi pe alţii, am ieşit perplex."

În Olanda, tabăra NU se află în frunte

"Aceste poziţii sunt greu de pus de acord şi de aceea e imposibil să renegociem acest tratat"- a conchis premierul luxemburghez.

Într-adevăr, i-au trebuit Uniunii Europene trei ani de discuţii şi negocieri dificile, la care au participat ca observatori şi ţările candidate inclusiv România, pentru a ajunge la acest pachet de compromisuri care e Constituţia, a cărei principală menire e să simplifice luarea deciziilor într-o Uniune lărgită.

Redeschiderea acestei cutii a Pandorei pare practic imposibilă, după cum imposibil pare şi un al doilea referendum în Franţa.

Urmează deci ca Luxemburgul să ţină un referendum în iulie, urmat de Danemarca în septembrie şi aşa mai departe.

Nu e clar însă când vor avea loc referendumurile în cele mai eurosceptice membre ale clubului - Cehia, Polonia şi mai ales Marea Britanie.

Iar votul francez ar putea duce la un efect de domino în alte ţări, în primul rând miercuri în Olanda, unde sondajele sunt şi mai negative decât în Franţa.

Premierul olandez Jan Peter Balkenende încearcă să convingă electoratul să aprobe Tratatul Constituţional

Dar dacă participarea la vot va fi redusă, principalele partide parlamentare au indicat că ar putea ratifica oricum Constituţia sau cere un al doilea referendum, mai târziu.

Un vot negativ însă în două din ţările fondatoare ale Uniunii Europene va duce la o criză de încredere fără precedent, la care liderii europeni vor trebui să găsească răspunsuri mai clare la summit-ul lor deja planificat pentru jumătatea lui iunie.

Un summit la care ei intenţionează să salute şi semnarea tratatului de aderare cu România şi Bulgaria, luna trecută.

Însă ritmul extinderii este unul din motivele de îngrijorare menţionate atât în Franţa cât şi în Olanda.

Ar putea duce respingerea Constituţiei şi la amânarea aderării României?

Comisarul european Andris Piebalgs, care a negociat aderarea Letoniei, crede că nu.

"Decizia privind România şi Bulgaria a fost deja luată şi orice amânare se va datora doar celor două ţări, nu datorită Uniunii Europene", mi-a declarat dl. Piebalgs, reflectând pentru moment consensul la Bruxelles.

Dar Uniunea Europeană intră acum într-o perioadă unde există puţine certitudini, iar alegerile germane din toamnă vor introduce un element suplimentar de nesiguranţă.

În următoarele optsprezece luni, în timp ce Uniunea caută o soluţie la criza constituţională- probabil cea mai profundă din istoria sa- România nu-şi poate permite nici un pas pe de lături dacă doreşte să adere la timp.