Ana Maria Bota Corespondenta BBC la Burxelles

Parlamentul European

59 de membri ai comisiei au votat pentru aderarea Romaniei şi 71 pentru aderarea Bulgariei. O diferenţă ce reflectă îngrijorarea mai mare a euro-deputaţilor faţă de nivelul de pregătire al României. De aceea, ei au cerut să aibă un cuvânt de spus în continuarea monitorizării ambelor ţări, până în momentul aderării.

Potrivit corespondentei BBC la Bruxelles, votul din comisia de relaţii externe arată că, după un an turbulent, se degajează acum un consens în parlamentul european privind aderarea României şi Bulgariei. El deschide calea votului din plenară, la 13 aprilie, la Strasbourg, singurul moment când parlamentul european poate bloca, în teorie, aderarea unei ţări candidate. Raportorul pentru Romania, Pierre Moscovici, se arată însă foarte optimist.

"Cred că raportul meu va fi aprobat de parlamentul european, sper, cu o majoritate foarte importantă, ca şi azi, când am avut practic peste 80 la suta din voturi", a spus domnul Moscovici.

Mai întâi, el aşteaptă un răspuns favorabil din partea celorlalte două instituţii care joacă un rol central în procesul de extindere, comisia europeană şi consiliul de miniştri, ce reprezintă ţarile membre, la cererea parlamentului de a fi pe deplin asociat la continuarea monitorizării României şi Bulgariei şi la eventuala invocare a clauzei de amânare a aderarii până în 2008. Este un da condiţionat, dupa cum subliniază ecologistul Joost Lagendijk.

"Am spus da aderării, dar cu o condiţie clară - ca şi după ce parlamentul votează, la 13 aprilie, şi până la aderarea României, parlamentul vrea sa aibă dreptul de a invoca clauza de monitorizare. Pentru noi, grupul ecologist, această implicare şi pe viitor e o condiţie importantă pentru a obţine un vot majoritar."

Domnul Lagendijk recunoaşte că implicarea parlamentului în monitorizarea candidatelor după semnarea tratatului de aderare nu are nici o bază în legislaţia europeană, dar o consideră, la fel ca domnul Moscovici, un precedent politic care nu poate fi ignorat.

Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, le-a promis euro-parlamentarilor că va lua în consideraţie opinia lor, înainte de a recomanda, la sfârşitul anului, o eventuală amânare a aderării României.

Dar decizia finală va fi luată de statele membre, votând cu majoritate calificată, iar reacţia lor e greu de prevăzut. Fosta raportoare pentru România, liberala Emma Nicholson, e mulţumită de rezultatul votului, dar crede că, indiferent de asigurările cerute de colegii ei, rolul parlamentul de acum înainte va fi limitat.

"Nu avem nici o autoritate asupra amânării aderării cu un an, e o chestiune technică şi nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi în decizia noastră asupra României de iritarea că avem mai puţină influenţă decât celelalte instituţii europene, spune Emma Nicholson, adăugând "următoarele rapoarte ale parlamentului au o valoare mai mult teoretică şi nu vor putea opri aderarea României în 2007".

Pierre Moscovici insistă însă că va continua să facă aceste rapoarte până în momentul aderării. Printre amendamentele aprobate la raportul său, există referiri la îngrijorările privind proiectul Roşia Montană, la situaţia din spitalele psihiatrice, la minoritatea romă şi la controlul frontierelor. Sunt motivele pentru care domnul Moscovici subliniază că nu poate da României un cec în alb pe următoarele 20 de luni.

"Mai rămân încă multe reforme de făcut, în domeniul justiţiei, pentru ca lupta împotriva corupţiei să nu fie doar o vorbă. De asemenea, e nevoie de reforme în domeniul concurenţei şi mediului înconjurător. Nimeni nu trebuie să-şi închipuie că votul parlamentului din aprilie şi apoi semnarea tratatului de aderare scutesc România de aceste eforturi care ramân de facut. Ipoteza clauzei de amânare există ca sa ajute România, nu ca s-o penalizeze, a avertizat domnul Moscovici, dar nimeni nu trebuie să-şi închipuie că totul se termină în aprilie."