Ana Maria Bota corespondenta BBC la Bruxelles

Dezbaterea din Comisia de politică externă, urmată de votul de miercuri, este repetiţia generală pentru 13 aprilie, când plenara Parlamentului European va vota asupra primirii României şi Bulgariei în Uniune.

Dezbaterea s-a oprit puţin asupra Bulgariei, concentrându-se mai ales asupra îngrijorărilor legate de România - este ea pregatită de aderare şi, dacă nu, ce va mai putea face Parlamentul European după 13 aprilie?

Nimic, dacă e să ne luăm dupa Tratatul de aderare, care va fi semnat la 25 aprilie.

Singura instanţă care monitorizează de drept progresele României şi Bulgariei după acea dată este Comisia Europeana.

Ea va publica un raport complet la 9 noiembrie, pe baza căruia poate recomanda amânarea aderării oricăreia dintre ţări cu un an - dar decizia trebuie luata de guvernele Uniunii, prin unanimitate pentru Bulgaria şi majoritate calificată pentru România.

Parlamentarii îşi condiţionează însă votul pozitiv de ceea ce numesc "asocierea deplină" la acest proces de decizie. Deşi acest rol nu are bază legală, comisarul Olli Rehn a declarat că nu-şi va face recomandarea privind o eventuală amânare a României şi Bulgariei decât după ce va primi şi evaluarea parlamentului european.

"Evident, opinia parlamentului are mare greutate politică şi o vom lua în considerare înainte de a lua o decizie privind eventuala invocare a clauzei de amânare", mi-a spus dl Rehn.

Ce se întâmplă însă dacă parlamentul recomandă o amânare cu care Comisia nu e de acord?

Călin Popescu Tăriceanu şi Olli Rehn

"Cred ca e mai bine ca acum să încurajăm România şi Bulgaria să îndeplinească toate criteriile şi, după cum am spus în parlament, sunt destul de încrezator că ambele ţări fac progrese solide pentru a le îndeplini, deşi mai sunt încă multe facut. Toate eforturile trebuie concentrate în acest sens şi sper că aceasta procedură le va stimula să o facă", mi-a declarat dl Rehn.

Nicolas Schmitt, ministrul de externe adjunct al Luxemburgului, a cărui ţară deţine preşedenţia Uniunii Europene, a adăugat că atât Romania cât şi Bulgaria merită încrederea parlamentului, asigurând şi el că guvernele vor asculta cu atenţie opinia acestuia.

Dar, a subliniat el, nu vă putem spune ce se va întâmpla la sfârşitul acestui an sau al anului viitor şi cum ar vota fiecare guvern în cazul invocarii clauzei de amânare pentru o ţară sau alta.

Grupul creştin-democrat, cel mai mare din parlament, rămâne divizat asupra României.

Conservatorul bavarez Bernd Posselt a spus că nu doreşte să dea un cec în alb.

Ecologiştii, reprezentaţi de olandezul Joost Ladendijk, s-au arătat satisfăcuţi de promisiunea comisarului Rehn, care, a spus dl Lagedijk, reprezintă un precedent ce nu poate fi ignorat.

Socialiştii, prin raportorul pentru România Pierre Moscovici, insistă asupra unei recunoaşteri clare a rolului parlamentului, în special privind monitorizarea luptei anti-coruptie, a reformei justiţiei şi sistemului de concurenţă.

Liberalii, prin fosta raportoare Emma Nicholson, arată că România nu trebuie blocată acum, când voinţa politică a noului guvern de a face reformele e evidentă.

Comisarul Rehn a spus şi el că guvernul ia acum în serios reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi întărirea controlului frontierelor şi că pare să respecte termenele asumate, dintre care multe coincid cu sfârşitul acestei luni.

Mai sunt încă 21 de luni, a spus el, cronometrul merge şi fiecare zi, fiecare săptămână şi fiecare lună contează acum pentru România şi Bulgaria.