Ana Maria Bota corespondenta BBC la Bruxelles

Comisarul pentru extinderea Uniunii Europene Olli Rehn

Întrebat cât de sigur e că România şi Bulgaria vor putea adera la timp, Olli Rehn foloseşte, nu întâmplător, o metaforă juridică.

"Juriul nu s-a pronunţat încă definitiv, dar trebuie să acceptam pentru ambele ţări prezumţia de nevinovăţie", a declarat comisarul european.

"Ambele ţări sunt pe drumul cel bun, şi cu toate că Bulgaria a făcut reforme importante în ultimii ani, România recuperează repede terenul pierdut, de exemplu în ceea ce priveşte reforma justiţiei."

Este, în opinia domnului Rehn, efectul monitorizării mai stricte.

"Sper în mod sincer", mi-a spus el, "că ambele ţări vor putea îndeplini criteriile cerute în cursul acestui an, mai ales privind reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii."

Sper în mod sincer că ambele ţări vor putea îndeplini criteriile cerute în cursul acestui an, mai ales privind reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii. Olli Rehn

Dat fiind că în ultimele zile a vizitat România şi Bulgaria directorul general pentru justiţie şi afaceri interne Jonathan Faull, l-am intrebat pe domnul Rehn dacă se pregăteşte să trimită celor două ţări scrisori de avertizare într-un domeniu sau altul.

"S-ar putea să trimitem unele scrisori de încurajare şi explicaţii, dar pentru moment întreţinem contacte foarte strânse, şi cred că e mai bine să comunicăm zilnic de la om la om", mi-a spus domnul Rehn.

"Nu văd pentru moment nevoia unor avertismente pentru că ambele ţări şi-au îndeplinit primele termene. De exemplu, România a respectat termenul de la sfârşitul lunii trecute pentru mai multe măsuri legislative şi planuri de acţiune."

În următoarele săptămâni, domnul Rehn va trimite ţărilor membre ale Uniunii tabele de monitorizare pentru fiecare angajament în parte, urmând ca în noiembrie să prezinte un raport complet. Acela este testul crucial pentru ambele ţări, subliniază el.

Pentru a obţine un vot cât mai convingător miercuri, în special pentru România, domnul Rehn şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso le-au promis parlamentarilor europeni că-i vor consulta la sfârşitul anului înainte de a face o eventuală recomandare privind amânarea aderării.

România a respectat termenul de la sfârşitul lunii trecute pentru mai multe măsuri legislative şi planuri de acţiune. Olli Rehn

Este un alt element constrângător fără precedent în procesul de extindere, care nu are o bază legală în tratatul de aderare.

Comisarul european subliniază însă decalajul de 20 de luni, şi el fără precedent, între momentul semnării tratatului şi cel al aderării.

Cuvântul final îi revine însă tot Comisiei Europene şi ţărilor membre.

"Într-adevăr, Comisia Europeană va evalua progresul celor două ţări şi va putea recomanda amânarea cu un an. Sper că nu voi fi nevoit să recurg la această clauza", mi-a spus domnul Rehn, "dar decizia finală le revine celor 25 de guverne, pe care România şi Bulgaria vor trebui să le convingă că sunt pe deplin pregătite pentru aderare."

Unii diplomaţi europeni spun că amânarea n-ar avea nici un sens. Ce poate face România într-un an dacă nu şi-a făcut lecţiile până acum, se întreabă ei.

Pe de altă parte, ţări precum Germania l-ar putea susţine pe domnul Rehn dacă acesta consideră că amânarea e inevitabilă.

Multe depind şi de atmosfera generală din Uniunea Europeană.

O respingere a Constituţiei europene în Franţa ar putea duce la o linie mai dură faţă de candidatele mai sărace şi mai slab pregătite

O respingere a Constituţiei europene în Franţa luna viitoare ar putea duce la o criza majoră în sânul Uniunii şi la o linie mai dură faţă de candidatele mai sărace şi mai slab pregătite.

Ritmul pregătirilor ar putea fi încetinit şi de alegerile generale din Bulgaria, planificate în iunie, şi de posibile anticipate în Romania. Comisarul Rehn nu se pronunţă decât indirect.

"Evident, este o problemă ce ţine de sistemul democratic şi de procedurile constituţionale interne, în care nu mă pot pronunţa, dar sunt convins că toate forţele politice din România sunt conştiente de nevoia de a continua reformele, stabilitatea politică şi consensul tuturor partidelor pentru a deschide calea pentru aderare."

"Decizia se află în mâinile României", spune domnul Rehn, şi sunt convins că politicienii îşi dau seama că aceasta trebuie să fie prioritatea numărul unu. Nu trebuie pierdut timpul pentru că acum, fiecare zi, fiecare săptămâna, fiecare luna contează pentru România."

Nu trebuie pierdut timpul pentru că acum, fiecare zi, fiecare săptămâna, fiecare luna contează pentru România. Olli Rehn

Unii oficiali europeni se tem însă că, fără pregătirile necesare, România riscă să urmeze exemplul Greciei, şi nu al Irlandei, în folosirea corectă şi eficientă a fondurilor europene în vederea aderării.

România ar putea suferi de sindromul grecesc la puterea o sută, avertiza un oficial, riscând sute de plângeri la Curtea Europeană de justiţie privind subvenţiile de stat sau interdicţia unor produse pe piaţa unică dacă nu respectă toate standardele de igienă.

Ori, aceasta ar însemna o aderare de categoria a doua, pe care trebuie s-o evităm, îmi spunea acelaşi oficial.

Olli Rehn, deşi e specialist în ştiinţe politice comparate, evita să facă asemenea analogii în public. El speră totuşi ca România şi Bulgaria vor reuşi să schimbe percepţia de ţări sărace şi corupte, folosindu-şi atuurile la maximum - o forţă de muncă bine pregătită şi nivele înalte de creştere economică.

Mulţi uită că Romania are unul din cele mai înalte nivele de creştere din Europa, alături de Turcia, spune el, încheind pe un ton optimist.

"Sper", spune comisarul Rehn, "că atât Bulgaria şi Romania vor alege cele mai bune exemple din Uniunea Europeană, devenind ele însele asemenea exemple pe viitor."

Următoarele luni vor arăta dacă optimismul bine temperat al domnului Rehn se dovedeşte îndreptăţit. Altfel, el nu va ezita să treacă de la încurajare la avertismente.