|
Efectul aderării asupra economiei României | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pe măsură ce se apropie aderarea României la Uniunea Europeană, entuziasmul iniţial începe a fi domolit prin avertismente venite fie de la Bruxelles, fie de la Bucureşti. Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, domnul Jonathan Scheele, spune că aderarea nu înseamnă numai lapte şi miere, şi că multe sectoare din economie vor avea de suferit. Impactul imediat va veni din zona agriculturii, unde va creşte costul alimentelor de bază, de pildă al legumelor. Aceasta, pentru că se vor aplica noi standarde de producţie şi anumite condiţii sanitare pe care producătorii agricoli vor trebui să le respecte. Acelaşi lucru se va întâmpla în industrie. Specialistul în probleme de aderare, Aurel Ciobanu Dordea, spune că multe sectoare din industrie vor trebui să respecte câteva condiţii clare, "din punct de vedere al sănătăţii la locul de muncă şi al protecţiei muncii".
"De asemenea, aceste condiţii vor putea conduce la investiţii în asigurarea caracterului nepoluant al anumitor procese industriale, ceea ce ar însemna investiţii crescute în protecţia mediului încojurător", mai spune specialistul în probleme de aderare, Aurel Ciobanu Dordea. O altă problemă sensibilă o reprezintă ajutoarele de stat, ajutoare care au fost acordate mai ales în domeniul siderurgiei. După integrare, nimeni nu se va mai putea baza pe această plasă de siguranţă pe care o întindea statul. Însă cel mai rău va fi pentru întreprinderile care nu îndeplinesc nici unul dintre standardele aşteptate la Bruxelles. "Din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, anumite sectoare industriale pot fi mai afectate, anume cele care au fost dependente în anii din urmă, sau în ultimii 15 ani de aceste ajutoare", crede Aurel Ciobanu Dordea. "Dar se poate, de altfel, ca din punct de vedere al standardelor de protecţie a mediului, alte întreprinderi să fie afectate, iar din punct de vedere al standardelor de protecţie a muncii, încă o a treia categorie să fie afectată. Unele întreprinderi se vor putea regăsi chiar în toate aceste trei categorii", spune domnul Dordea. Ce se va întâmpla cu întreprinderile care nu vor putea ţine pasul? Soluţia are două aspecte. Ori falimentul, ori o altfel de mobilizare a directorilor acestora, care vor trebui să fie mult mai atenţi cu modul în care sunt folosiţi banii din conturile fabricilor pe care le conduc. Integrarea şi intrarea pe o piaţă concurenţială înseamnă şi o reală productivitate: personal exact cât e nevoie, mijloace folosite inteligent şi exclus preţ mare de producţie şi preţ mic la vânzare. În plus, se va termina cu tarifele reduse la energia electrică pe care le plătesc acum unii consumatori, fie ei particulari sau privaţi. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||