Ion Antonescu condus către locul execuţiei, Jilava 1 iunie 1946

Instanţa l-a achitat pe liderul României din perioada 1940 - 1944 şi pe alţi membri ai cabinetului său în privinţa acuzaţiilor aduse în urma colaborării militare dintre România si Germania în aşa numita "agresiune contra popoarelor din Rusia Sovietică".

În 17 mai 1946, "Tribunalul Poporului" pronunţa sentinţa în cazul aşa numitului "lot Antonescu".

Pedepsele au variat între 10 ani de închisoare şi condamnarea la moarte.

În urma unei cereri formulate Sorin Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Curtea de Apel Bucureşti a revizuit unele acuzaţii aduse la adresa acestuia, fiind incluşi în decizie şi mareşalul Antonescu şi alţi membri ai guvernului său.

Curtea nu a schimbat însă verdictul de vinovăţie dat în cazul capului de acuzare "crime împotriva umanităţii".

Antonescu şi regimul condus de el s-au făcut vinovaţi de deportarea şi exterminarea a sute de mii de evrei şi romi, majoritatea în Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

Pactul Ribbentrop - Molotov

Decizia Curţii arată că Tribunalul Poporului nu cunoştea protocoalele secrete din pactul Ribbentrop-Molotov - şi consecinţele acestora asupra deciziilor luate de cabinetul Antonescu.

	Ion Antonescu cu Adolf Hitler

Curtea de Apel Bucureşti subliniează că războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei a fost legitim până la înlăturarea iminenţei pericolului militar sovietic.

Războiul "preventiv" purtat de România ar fi avut drept cauză legală justificativă starea de necesitate continuă de la frontieră.

Aşadar pentru "declararea sau continuarea războiului contra uniunii sovietice şi a naţiunilor unite, decisă de Tribunalul poporului, lotul Antonescu e găsit acum vinovat doar parţial.

Revizuire parţială

În opinia Curţii de Apel Bucureşti, permiterea de către autorităţile române a pătrunderii trupelor hitleriste în România, în condiţiile pactului Ribbentrop-Molotov, nu întruneşte elementele constiutive ale crimei contra păcii prevăzută în decretul care a stat la baza condamnării lotului Antonescu.

Este vorba despre articolul 1 litera a din decretul Lege 312 din 1945.

Acesta îi condamna "pe cei care au militat pentru hitlerism sau fascism şi având răspunderea politică efectivă au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul ţării."

Curtea de Apel afirmă că acuzaţia e valabilă doar în privinţa Uniunii Sovietice bolşevice.

Revizuirea parţială a acuzaţiilor aduse lotului Antonescu ar putea reprezenta - în opinia istoricului Alexandru Zub - echilibrarea atitudinilor extreme existente în România cu privire la Ion Antonescu

Ion Antonescu a fost executat la 1 iunie 1946 la Jilava alături de trei dintre colaboratorii săi apropiaţi.

Aşteptăm opiniile dumneavoastră la forumul BBC