În anul 2005 au fost instituţionalizaţi 596 de copii

În cadrul unei conferinţe despre politica europeană privind adopţiile, parlamentarii francezi Claire Gibault şi Jean Marie Cavada au cerut din nou autorităţilor române să reia adopţiile internaţionale, întrerupte în 2001, în urma unor presiuni venite tot din partea Parlamentului European.

Prezent la conferinţă, vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a declarat că prevederile noii legislaţii privind adopţiile, care permit doar bunicilor să îşi adopte internaţional nepoţii, ar constitui o limitare neobişnuită pentru statele membre ale Uniunii Europene.

România nu doreşte să reia adopţiile

Preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Adopţii, Teodora Bertzi, spune că acestă afirmaţie nu poate fi interpretată ca un reproş adresat României.

"A fost un argument adus momentului în care a fost adusă această legislaţie, sigura posibilă să oprească complet corupţia şi abuzurile care erau în acest domeniu şi presiunile internaţionale care se exercitau încontinuu asupra României", a spus Teodora Bertzi.

Domnul Franco Fratini a mai spus că România va trebui să aprecieze singură dacă legislaţia în privinţa adopţiilor trebuie sau nu schimbată.

Theodora Bertzi a spus că legislaţia este în prezent la standarde europene şi că nu îşi explică motivele pentru care parlamentari europeni şi americani au făcut presiuni pentru reluarea adopţiilor în România. Ea a mai spus că, deşi s-au oprit adopţiile internaţionale încă din 2001, numărul de copii din sistemul de protecţie românesc a scăzut încontinuu, aşa cu s-a întâmplat şi cu numărul de abandonuri.

"Acum în România sunt de două ori mai multe familii care doresc să adopte decât numărul de copii adoptabili", a spus Theodora Bertzi.

Adopţii începute înainte de 2001

Franco Fratini a amintit şi de situaţia celor peste 1000 de familii care au început procedurile de adopţie a unui copil român înainte de stoparea adopţiilor în octombrie 2001.

Doamna Bertzi a spus că a fost clarificată fiecare situaţie în parte, familiile primind lămuriri în privinţa modificărilor care au avut loc în România la vremea respectivă.

"Majoritatea copiilor implicaţi în aceste adopţii sunt în situaţii stabile: fie sunt adoptaţi de familii din România, fie sunt în propria familie, fie au împlinit 18 ani şi pot să fie adoptaţi de familiile care doreau să-i adopte. Trezeci şi trei de cazuri sunt în curs de adopţie pentru că familiile respective locuiesc de multă vreme în România şi sunt în legătură cu ei".

Potrivit Theodorei Bertzi , alte 90 de familii şi-au retras cererea de adopţie.