|
Problema adopţiilor internaţionale în România | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Problema adopţiilor internaţionale din România a fost întodeauna controversată şi criticată când de Uniunea Europeană când de Statele Unite, de pe poziţii opuse. Chestiunea a creat şi aprinse dezbateri politice interne. Asemenea adopţii s-au făcut se pare chiar şi când acest lucru era interzis. Până în 1996 adopţiile internaţionale de copii români se făceau prin contract direct între familii şi pentru aceasta era necesară doar o hotărâre judecătorească. După 1996 adopţiile au început să fie controlate de un oficiu naţional, special creat. Când raportorul UE pentru România, Emma Nicholson, a atras atenţia că în spatele acestor înfieri se petrec lucruri necurate, guvernul Năstase a decis în 2001 să instituie un moratoriu. O interdicţie la care se făcea totuşi excepţie: adopţiile începute înainte de intrarea în vigoare a moratoriului puteau continua. O lege în domeniu a tot întârziat. În acelaşi timp, contrar poziţiei Uniunii Europene, Statele Unite făceau lobby pentru liberalizarea procesului de adopţii din România. În ianuarie 2004, în timpul discutării unei legi, scandalul a reizbucnit. Traian Băsescu, pe atunci lider PD, a declarat că unii copii români adoptaţi de familii italiene ar fi fost folosiţi drept "bănci de organe" pentru bogătaşii din Italia. Traian Băsescu spunea că Adrian Năstase s-a folosit de adopţiile internaţionale, pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu liderii europeni. De asemenea Emil Boc susţinea că între 2001 şi 2003, în ciuda moratoriului ar fi fost făcute peste o mie de adopţii. PSD a reacţionat spunând că în perioada anterioară când PD era la putere, adopţia internaţională s-ar fi transformat "într-o adevărată piaţă, circa 10 mii de copii români fiind adoptaţi în schimbul a zeci de milioane de dolari." În mai 2004, după ce cabinetul Năstase a propus un proiect de lege, baroneasa Emma Nicholson a declarat "guvernul României ar trebui să reziste lobby-ului făcut în propriul interes de agenţiile care se ocupă cu intermedierea adopţiilor internaţionale şi care câştigă foarte bine din asta". Emma Nicholson a avansat chiar cifra de un miliard de dolari, bani care ar fi fost câştigaţi în decurs de 10 ani de oficialităţi sau intermediari care au înlesnit adopţiile. Fostul ambasador al SUA, Michael Guest, a declarat la rândul său "trebuie să facem tot ce putem pentru ca legea discutată acum de parlamentul român să fie mai îngăduitoare cu adopţiile". Până la urmă, legea adoptată anul trecut permite înfierile internaţionale doar în cazul în care sunt făcute de rude de cel mult gradul al doilea ale copiilor în cauză. Şi numai după ce au eşuat toate încercările de a menţine aceşti copii în familie sau de a fi înfiaţi în România. Practic deci, o îngrădire totală a posibilităţilor de adopţie internaţională. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||