În locul copiilor care ar fi trebuit să ajungă la familiile din străinătate, au trecut graniţa alte persoane

Alte 17 dosare de adopţie au fost anulate pentru că părinţii adoptivi nu şi-au îndeplinit îndatoririle, adică nu s-au ocupat de copii. Mai grav este faptul că în locul copiilor care ar fi trebuit să ajungă la familiile din străinătate, au trecut graniţa alte persoane.

Şefa Oficiului Român pentru Adopţii, Teodora Bertzi, spune că între 1991 şi 2002, din 40 de copii adoptaţi de familii din străinătate, în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive, doar 4 ar fi ajuns la părinţii adoptivi. Teodora Bertzi susţine că din cei 40, 11 figurau în baza de date a Direcţiei paşapoarte, că ar fi trecut graniţa sub numele familiilor care i-au adoptat.

„Au trecut graniţa pentru a se stabili în străinătate 11 copii. Pentru aceste 11 cazuri noi am sesizat instituţiile abilitate, Parchetul şi Ministerul de Interne. Toţi copiii sunt în România, iar în 4 cazuri sunt copii acolo. Concluzia pe care noi putem să o avem este aceea că sunt alţi copii. E clar că sunt alţi copii din moment ce copiii adoptaţi sunt aici”, a declarat pentru BBC şefa Oficiului Român pentru Adopţii.

Teodora Bertzi adaugă că deja 17 dosare de adopţii internaţionale au fost anulate pentru că părinţii adoptivi nu şi-au îndeplinit îndatoririle, ba chiar unii au trimis copiii înapoi în ţară.

Din cei 11, cu vârste între 8 şi 20 de ani, 6 au plecat în Italia, câte 2 în Spania şi Statele Unite şi unul în Grecia. Teodora Bertzi spune că ancheta procurorilor ar trebui să stabilească în ce fel, dar mai ales cine a trecut graniţa în locul copiilor adoptaţi.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Public, Robert Cazanciuc, a confirmat că la Secţia de urmărire penală a Parchetului General s-a primit relativ recent acest dosar care este abia la început. E vorba de o posibilă infracţiune de trafic de persoane.

Copiii care au rămas în ţară nu mai au acte de identitate

Şefa Oficiului Român pentru Adopţii mai spune că a apărut o altă problemă care ar trebui rezolvată: copiii care figurează că ar fi plecat din România, dar de fapt sunt încă în ţară, nu mai au acte de identitate.

În ultima vreme, mai mulţi parlamentari europeni, dar şi americani, au făcut presiuni asupra autorităţilor române pentru a relua adopţiile internaţionale sau pentru a rezolva dosarele aflate în derulare, la momentul în care au fost suspendate aceste adopţii, în 2001. La acel moment erau peste 1000 de cereri de adopţii internaţionale, dar doar aproape 30 de cetăţeni străini, care trăiau în România au putut înfia copii români.

Din 2005, când a intrat în vigoare noua lege, adopţiile internaţionale au fost drastic reduse, doar bunicii din străinătate mai putând înfia nepoţii lor din România. Şi asta după ce baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Parlamentului European pentru România pe tema drepturilor copiilor, a cerut suspendarea adopţiilor internaţionale, susţinând că în România se dezvoltase "o piaţă de plasare ilegală a copiilor".