|
Autoritatea Naţională şi adopţiile înternaţionale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului nu vrea să audă de solicitările familiilor americane care vor să înfieze copii din România. Pentru această instituţie lucrurile par a fi tranşate: România are şi legi bune acum şi disponibilitate şi posibilitate de încredinţare a copiilor familiilor autohtone. Declaraţia vine în contextul în care la Bucureşti a sosit acum două zile un politician american pentru a face lobby pe lângă preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu în vederea înlesnirilor pentru o adopţie. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Bogdan Panait respinge hotărât ideea continuării adopţiilor internaţionale, indiferent dacă solicitările sau presiunile vin de la americani sau din altă parte. El spune că nu se pune problema unei excepţii la noua lege a adopţiilor, nici măcar pentru situaţii în care ani de zile, familii străine s-au ocupat într-un fel sau altul de creşterea unor copiii din România. „Ştiu că aşa s-a pornit şi în 2000, cu excepţii şi până la urmă s-a ajuns la memorandumuri care au cuprins 1.100 de copii. Legea trebuie aplicată aşa cum e ea şi aici mă gândesc la legea privind drepturile copilului”, spune preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. „România poate să găsească soluţii pentru copii ei, soluţii definitive şi soluţii foarte bune. Are un sistem care îi permite acest lucru. Sunt oameni în sistem, sigur nu putem spune că suntem mulţumiţi de pregătirea profesională pe ansamblu, dar avem specialişti foarte buni care pot să găsească o soluţie pentru aceşti copii”, spune Bogdan Panait. Declaraţia vine în contextul în care, la Bucureşti se află deja un politican american care luptă pentru adoptarea a două fetiţe gemene. Este vorba de Robert Wexler, membru al comisiei pentru relaţii internaţionale din Camera Reprezentanţilor. Acesta susţine că în eventualitatea că cele două fetiţe vor fi adoptate în Statele Unite, ele vor fi împreună cu o altă soră de-a lor, adoptată deja de ani de zile şi vor forma astfel o familie întregită. El a pledat pentru şansa pe care aceşti copii o pot avea, în ceea ce priveşte educaţia, confortul şi ataşamentul total al părinţilor adoptivi, lucruri pe care, spune politicianul american, în România le-ar putea obţine dar nu în măsura în care familia americană le poate garanta. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului recunoaşte că nu este mulţumit în totalitate de pregătirea personalului din instituţiile unde se află copiii posibili adoptivi dar, precizează el. „Anul acesta vom începe cursuri de pregătire profesională pentru lucrătorii din sistem, pentru toate categoriile, inclusiv pentru directori, pentru că dacă sunt neîmpliniri ele se datorează în primul rând lipsei de pregătire a personalului”, spune domnul Panait. Legislaţia românească privind protecţia copilului a fost modificată în urma presiunilor Parlamentului European dar şi ale Comisiei Europene. Astfel în România, adopţiile internaţionale nu mai sunt permise decât în cazul rudelor de gradul 1 sau bunicii stabiliţi în străinătate. Nu o dată România s-a aflat în mijlocul unor controverse. Pe de-o parte, Uniunea Europeană care spune nu adopţiilor, pe de alta, zeci de familii americane care cer excepţii de la lege. De altfel, Statele Unite şi-au exprimat nu odată oficial nemulţumirea şi îngrijorarea cu privire la restricţiile impuse adopţiilor internaţionale de către autorităţile române. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||