|
Oficiul pentru Adopţii şi adopţiile internaţionale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Luni, Oficiul român pentru adopţii a făcut public raportul privind situaţia celor peste 1.000 de cereri de adopţii internaţionale blocate ca urmare a moratoriului din 2001 care suspenda adoptarea copiilor români de cetăţeni din străinătate. În afara a 28 de cetăţeni străini care aveau drept de rezidenţă în România, şi aveau deja copii în îngrijire, restul cererilor nu au fost acceptate. Şefa Oficiului român pentru adopţii, Theodora Bertzi spune că majoritatea copiilor pe care cetăţenii străini au cerut să-i adopte au fost fie primiţi înapoi de familiile în care s-au născut, fie au fost adoptaţi de familii din România. Aşa cum de altfel, prevede noua lege adoptată de autorităţile de la Bucureşti, la presiunile Comisiei Europene şi mai ales ale baronesei Emma Nicholson, fostă raportoare a Parlamentului European pentru România, una din adeptele limitării stricte a adopţiilor internaţionale. Theodora Bertzi spune că fie familiile în care s-au născut copiii i-au cerut înapoi, fie instanţele care au judecat cererile au considerat că nu e în interesul copiilor să fie adoptaţi în străinătate. În februarie 2004, guvernul român a decis oprirea adopţiilor până la intrarea în vigoare a noii legi, care s-a produs la 1 ianuarie 2005 şi care a impus condiţii stricte, după cum spune şefa Oficiului român de adopţii. "Conform legii, adopţia internaţională este posibil să se facă numai de rudele de gradul doi, deci mă refer la bunici", spune Theodora Bertzi. În ultima vreme au fost serioase presiuni la adresa autorităţilor române, mai ales din partea unor congresmeni americani, a fost şi o rezoluţie a Camerei Reprezentanţilor din Statele Unite, care cerea guvernului român să modifice legea şi să permită adopţiile nu doar de către rudele apropiate. În plus, noul ambasador american la Bucureşti a cerut şi el aprobarea cererilor făcute de cetăţeni americani, pentru adoptarea unor copii din România. Se pare că toate aceste presiuni n-au avut mare succes. Deocamdată, spune Theodora Bertzi, adopţiile naţionale au început să se facă în ritm normal, există tribunale specializate care verifică dosarele şi tendinţa este de revenire a copiilor în familiile lor naturale, iar dacă asta nu se poate, atunci măcar să stea alături de fraţii lor. "Eu ştiu despre rezoluţia Camerei Reprezentanţilor. Răspunsul nostru a fost că suntem fermi în respectarea acestei legislaţii. Considerăm că este normal să vedem pe o perioadă mai lungă de timp ce are bun şi ce nu are bun această legislaţie, şi nu avem ca prioritate modificarea ei." Theodora Bertzi spune că ar fi tot mai puţini copii care să poată fi adoptaţi. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||