Maia Metaxa Corespondent BBC la Chişinău

	Întâlnire Văcăroiu Tarlev la Chişinău

Aflat în vizită la Chişinău, Nicolae Văcăroiu a făcut o distincţie între relaţia specială cu Republica Moldova şi procesul de acordare a cetăţeniei.

"Legea noastră privind cetăţenia este o lege generală, o lege de principiu. Sigur, că dacă mă întrebi pe mine, în relaţia cu Republica Moldova ar fi trebuit să avem o lege specială. Nu-i posibil. O lege care în primul rând să respecte rezoluţiile internaţionale în materie. Mai ales că eu sunt de pe aici, de prin zona Ismailului, la Bolgrad. Legea, aşa cum este ea gândită, cum se aplica în relaţia cu cetăţenii Republicii Moldova are cele două probleme care se pun şi anume acordarea cetăţeniei pentru cei care au avut-o şi au pierdut-o şi a doua pentru descendenţi", a spus Preşedintele Senatului României.

Cetăţenia română - între dorinţă şi realitate

Procesul durează foarte mult – trei, patru, cinci ani de zile, multă birocraţie. De ce? Pentru că se aplică contextul general al legii de bază, al legii cetăţeniei. Şi aici trebuie să găsim un instrument care să ofere nişte facilităţi. Nicolae Văcăroiu

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiţiei din România, de la schimbarea Legii Cetăţeniei în 2003 au fost redobândite sub 3000 de cetăţenii, din 30 de mii de dosare depuse, numărul cererilor adunate la Consulatul României de la Chişinău depăşind doar în luna august 100 de mii.

"Din păcate, din toate informaţiile pe care eu le am, dar nu eu mă ocup de aşa ceva, procesul durează foarte mult – trei, patru, cinci ani de zile, multă birocraţie. De ce? Pentru că se aplică contextul general al legii de bază, al legii cetăţeniei. Şi aici trebuie să găsim un instrument care să ofere nişte facilităţi. Sperăm. O să vorbesc şi cu Ministerul de Externe cum reuşim acest lucru. Spre exemplu, sunt cinci ani de zile pentru cei din zona arabă care vin în România, cer cetăţenie şi se stabilesc în România – este o problemă", a declarat Nicolae Văcăroiu la o întrebare a BBC.

Un nou tratat de frontieră

	Mihai Răzvan Ungureanu şi omologul său Andrei Stratan - viziuni diametral opuse cu privire la tratatul de frontieră

În paralel, ministrul de externe de la Bucureşti, Mihai Răzvan Ungureanu, aflat la Iaşi, a spus că cele două ţări, România şi Republica Moldova, au ajuns în clipa în care trebuie să se discute politic cele două tratate, negocierile tehnice fiind încheiate.

E vorba despre tratatul bilateral şi tratatul privind regimul frontierei.

Doar că Bucureştiul doreşte un acord european de parteneriat şi colaborare, iar Chişinăul - un tratat de bază.

"În timp ce noi înţelegem că este nevoie pentru că frontiera noastră va fi frontieră exterioară a Uniunii Europene de un tratat privind regimul frontierei de stat, un tratat foarte tehnic care se referă strictamente la felul în care este utilizată frontiera pentru traversarea ei legală, prietenii noştri de la Chişinău insistă pentru un tratat politic asupra frontierei. Aş vrea să-i descurajez pe cei de la Chişinpău, că acele voci de la Chişinău care spun că aceste două tratate sunt obligatorii pentru intrarea României în Uniunea Europeană şi să ne lase pe noi să ştim mai bine ce avem de făcut", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Cum se va trece frontiera dintre Republica Moldova şi România?

E un regim de vize simplu şi foarte flexibil, e un regim asimetric, cetăţenii Republicii Moldova călătoresc în România cu viză acordată în regim de gratuitate, gratuitate totală. Cetăţenii români călătoresc în RM fără vize, regim de călătorie fără vize pentru posesorii de paşapoarte diplomatice şi consulare. Mihai Răzvan Ungureanu

Odată însă cu aderarea României la Uniunea Europeană, Republicii Moldova îi va fi impus automat un regim de vize cu România, după cum a spus ministrul de Externe de la Bucureşti.

"Noi suntem ultimul stat candidat al Uniunii Europene care nu a impus vize Republicii Moldova. Tratatul este încheiat de experţi şi aşteaptă să fie semnat. Aceasta este o promisiune pe care am făcut-o de multă vreme. Ea se împlineşte acum. Maximum de facilităţi, maxim permis de cerinţele Schengen. E un regim de vize simplu şi foarte flexibil, e un regim asimetric, cetăţenii Republicii Moldova călătoresc în România cu viză acordată în regim de gratuitate, gratuitate totală. Cetăţenii români călătoresc în RM fără vize, regim de călătorie fără vize pentru posesorii de paşapoarte diplomatice şi consulare şi gratuitatea de care vorbeam", a declarat Ministrul de Externe al României.

Nu este clar dacă aceste înlesniri vor satisface majoritatea populaţiei Republicii Moldova, pentru care Prutul va deveni peste ceva mai mult de trei luni frontiera cu Uniunea Europeană.

Nicolae Dabija: "Dintotdeauna, Europa s-a oprit la Nistru"

	Nicolae Dabija

Preşedintele Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova, scriitorul şi ziaristul Nicolae Dabija, se teme de instaurarea unei noi cortine de fier pe râul Prut.

Într-un interviu la BBC, Nicolae Dabija a spus că s-au strâns peste 100 de mii de semnături în sprijinul iniţiativei Preşedintelui Traian Băsescu privind unirea României şi a Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Preşedintele Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova spune că românii basarabeni nu au pierdut cetăţenia ca urmare a unui act voluntar şi nici nu le-a fost retrasă de România, de aceea ei trebuie recunoscuţi ca cetăţeni ai României.

Ascultaţi interviul Deliei Radu cu Nicolae Dabija