Mihai Răzvan Ungureanu e nemulţumit de discuţiile privind Transnistria

Aflat în vizită la Chişinău, ministrul de externe al României a promis uşurarea trecerii frontierei, în perspectiva aderării României la UE.

România doreşte o flexibilizare maximă a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, regim care va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat oficialul român.

Mihai Răzvan Ungureanu a lăsat să se înţeleagă că vizele pentru basarabeni vor fi de lungă durată şi vor fi oferite gratis – un sistem care nu are precedent în Europa.

La o întâlnire cu studenţii şi profesorii de la Universitatea de Stat din Chişinău, ministrul Ungureanu a afirmat că tinerii basarabeni vor avea prioritate la acordarea vizelor.

„Tinerii care merg la studii, care sunt la vârsta în care au nevoie de expunere culturală şi la alte moduri de educaţie, în alte sisteme de educaţie: în România sau în Franţa, Belgia, Italia, unde vreţi dumneavoastră în Europa sau în State – să poată trece graniţa nestânjenit, să poată obţine viza foarte uşor, să-şi poată valorifica această şansă acolo unde îi mână interesele academice. Este ceea ce vă pot permite şi fiţi convinşi că voi avea grijă de aceasta. /…/ Şi veţi avea evident un sprijin din clipa în care veţi trece graniţa”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Ministrul Ungureanu a dat asigurări că autorităţile române nu se gândesc la regimul de vize ca la un mod de a cenzura călătoriile cetăţenilor din Republica Moldova în România şi folosirea României ca un stat de tranzit pentru atingerea unor destinaţii occidentale.

Ce îşi doresc basarabenii?

O femeie care tocmai şi-a luat paşaportul de la consulatul României din Chişinău spune că îşi doreşte „să fie mai uşor de trecut graniţa, să fim ca fraţii. Să ne fie nouă mai uşor şi lor mai uşor.”

Un pensionar: „Vrem să mergem în Franţa, la copii şi doar cu paşaportul românesc putem pleca mai uşor. Cu al nostru durează până îţi dă viza. Dar copii trebuie să-i vedem. Mai simplu ne-ar fi dacă ne-am uni cu România.”

În ce priveşte procedura de redobândire a cetăţeniei româneşti, ministrul Ungureanu a declarat că este anevoioasă şi de lungă durată.

El a promis că va cere schimbarea procedurilor.

„Vom propune ministerului justiţiei câteva modificări de ordin procedural ale legii, nu de ordinul conţinutului, conţinutul e perfect, în aşa fel încât capacitatea de prelucrare a cererilor de redobândire a cetăţeniei să fie mult mai mare.”

România a acordat celor din Republicii Moldova cetăţenia română în regim de urgenţă până în 2001, când, odată cu ridicarea regimului de vize Schengen, prevederea a fost suspendată.

Nu există date exacte, dar numărul persoanelor din Republica Moldova care au redobândit cetăţenia română se ridică la cel puţin 100.000.

Conflictul cu Transnistria

În ceea ce priveşte Transnistria, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că este nemulţumit de modul în care se discută problemele legate de acest conflict în actualul format de negocieri.

La discuţii participă, cu drepturi depline, reprezentanţii Chişinăului, Tiraspolului, Rusiei, Ucrainei şi OSCE, iar cei ai SUA şi Uniunii Europene au statut de observator.

	Andrei Stratan

„Noi credem că, în ceea ce priveşte problema transnistreană, prioritară este rezolvarea situaţiei trupelor ruseşti staţionate în Republica Moldova. Pentru aceasta există nenumărate posibilităţi. Există posibilitatea înlocuirii lor cu o forţă multinaţională aflată sub un mandat multilateral acceptat de toţi cei care sunt implicaţi aici. Credem că este nevoie de o implicare mult mai consistentă a Uniunii Europene. Acest subiect ne preocupă şi aş vrea să fie limpede înţeles pentru toţi cei care încearcă să-şi facă un capital politic ieftin din această chestiune: atâta vreme cât Transnistria se află la 200 de km de graniţa românească, este o preocupare de securitate pentru România", a subliniat Mihai Răzvan Ungureanu.

La rândul său, ministrul de externe de la Chişinău, Andrei Stratan, le-a mulţumit autorităţilor române pentru asistenţa acordată în cadrul unor organizaţii internaţionale şi s-a arătat optimist cu privire la soluţionarea crizei transnistrene.

„Am discutat şi subiectul legat de reglementarea conflictului transnistrean şi cu această ocazie aş dori să mulţumesc autorităţilor României pentru poziţia adoptată în cadrul organizaţiilor internaţionale - OSCE, Consiliul Europei - şi este deosebit de important că în anul 2005 au avut loc evenimente politice deosebite care până la urmă au impulsionat şi vor aduce la reglementarea problemei transnistrene cu care se confruntă Republica Moldova de 14 ani".