Alexandru Canţîr Corespondent BBC la Chişinău

Preşedintele Băsescu a început cu o temă care provoacă în general iritare printre autorităţile de la Chişinău.

"Poporul român se poate reunifica, cel puţin în momentul de faţă, în interiorul UE. Problema Transnistriei este o problemă dificilă. Din păcate, nici Ucraina, nici Federaţia Rusă, nici Moldova nu au dorit participarea României la negocierile pentru Transnistria. Sigur că se poate corela act lucru şi cu ceea ce vedem că se întâmplă cu schimbarea denumirii liceului româno-francez în moldoveano-francez, româno-englez în moldoveano-englez...", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele Băsescu şi-a reluat, deci, şi cu această ocazie, formula privind Republica Moldova şi România, ca două state care întrunesc acelaşi popor, formulă, care este în continuare destul de alergică pentru guvernarea comunistă de la Chişinău.

Traian Băsescu nu doreşte "reîngheţarea" relaţiilor

În acelaşi timp, Traian Băsescu a sugerat că face eforturi să nu genereze o reîngheţare a relaţiilor din cauza "exact aceloraşi teme" care au înveninat relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău în trecut.

Poporul român se poate reunifica, cel puţin în momentul de faţă, în interiorul UE. Problema Transnistriei este o problemă dificilă. Din păcate, nici Ucraina, nici Federaţia Rusă, nici Moldova nu au dorit participarea României la negocierile pentru Transnistria. Traian Băsescu

Republica Moldova este, până la urmă - a precizat Preşedintele României - un stat independent şi suveran, motiv pentru care autorităţile de la Bucureşti "încearcă" să nu găsească motive de reacţie la deciziile contoversate ale Chişinăului.

Dar declaraţia Preşedintelui României pare să fie deja o reacţie - una de nemulţumire - faţă de faptul că Republica Moldova, cel puţin, s-a declarat reticentă faţă de un anume "plan al României" de soluţionare al conflictului transnistrean.

Despre existenţa acestui plan a vorbit încă februarie, în timpul unei vizite la Chişinău, ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu. "Nu-mi veţi cere acum să merg mai în detaliu, cât nu există o sancţiune executivă a acestui plan, iar sancţiunea executivă vine din partea Preşedintelui României", spunea atunci Ministrul de Externe al României.

Ulterior, într-un interviu pentru publicaţia rusă "Kommersant", chiar Traian Băsescu afirmase, la sfârşitul lunii mai, că "mai devreme sau mai târziu, /.../ noi vom putea propune o variantă acceptabilă Pentru toţi de soluţionare a conflictului transnistrean". Potrivit ziarului "Kommersant", Traian Băsescu a mai spus că planul românesc de soluţionare a conflictului transnistrean ar putea fi făcut public dacă acesta va fi examinat de politicienii din Republica Moldova şi Rusia, altminteri "va rămâne în sertar".

Planul românesc pentru Transnistria a rămas în sertar

Şi chiar a rămas, după cum se pare. La acea dată, autorităţile moldovene susţineau că nici nu au fost anunţate oficial despre existenţa planului respectiv.

Declaraţie la BBC, 31 mai 2006  Toţi cei care doresc astăzi să ajute Moldova să depăşească această problemă ar fi cazul să se concentreze asupra implementării complete a prevederilor şi propunerilor ucrainiene vizavi de acest subiect deosebit de important. Andrei Stratan

Ministrul de Externe Andrei Stratan declara la BBC încă la 31 mai că a aflat doar din presă despre existenţa planului Băsescu şi că asemenea chestiuni trebuie discutate, mai întâi, inclusiv cu reprezentanţii UE şi ai SUA - observatori la procesul de negocieri.

"Cunoaştem că astăzi este propunerea uraineană, planul Iuşcenko, asupra căruia lucrează toate părţile. Este un document bine chibzuit, în baza căruia a fost adoptată Hotărârea Parlamentului privind principiile de bază ale statutului Transnistriei. Şi, gândim noi, toţi cei care doresc astăzi să ajute Moldova să depăşească această problemă ar fi cazul să se concentreze asupra implementării complete a prevederilor şi propunerilor ucrainiene vizavi de acest subiect deosebit de important", declara la BBC Andrei Stratan, la 31 mai 2006.

Ulterior, autorităţile moldovene nu au mai abordat în nici un fel problema unei contribuţii speciale a României la soluţionarea conflictului transnistrean, lăsând să se înţeleagă că este cel puţin întârziată.

Reclamaţii la Bruxelles

Sugestia a rămas, se pare, intactă: nu poate fi abandonat un plan în derulare, cel ucrainian, care mai este şi consolidat cu o Hotărâre specială a Parlamentului Republicii Moldova, votată, altminteri, în mod unanim.

Între timp, potrivit unei oficialitati de la Bruxelles, Vladimir Voronin s-a plâns lui Javier Solana că România întârzie semnarea tratatului de bază cu Republica Moldova.

Şeful diplomaţiei europene a declarat după convorbirile cu Preşedintele Voronin că România are obligaţia morală de a avea relaţii normale cu ţările vecine.