Fizicianul Isaac Newton a fost votat cel mai mare savant din toate timpurile

Numele care a câştigat concursul a fost, în cele din urmă, Isaac Newton.

De aproape 400 de ani, Newton este prototipul fizicianului şi al savantului de succes. Cu elemente de celebritate media.

Isaac Newton la Londra

La Londra, îl găsim peste tot. La Societatea Regală, ca spirit director (şi astăzi, cele mai prestigioase burse ale Academiei Regale sunt bursele Newton).

În faţa Bibliotecii Britanice (British Library) tronează o faimoasă statuie a lui Newton - inspirată, la rândul ei, dintr-o nu mai puţin faimoasă imagine romantică propusă pentru "Newton-geniul care a descoperit legile naturii", de William Blake.

Moneda de două lire are gravată pe margine inscripţia: "standing on the shoulder of giants".

Probabil că puţină lume mai ştie azi, însă expresia provine dintr-o scrisoare a lui Newton către Robert Hooke.

Şi totuşi, de ce este Newton atât de celebru? Şi în ce fel se leagă numele lui de naşterea ştiinţei moderne? Nu este o întrebare uşoară. Probabil că anual apar cărţi care încearcă să răspundă la ea.

Ştiinţă, religie şi politică: Newtonienii secolului al XVIII-lea

Celebritatea lui Isaac Newton s-a născut undeva la sfârşitul secolulului al XVII-lea şi a fost direct legată de publicarea unei cărţi sub egida Societăţii Regale. Cartea se numeşte Principiile matematice ale filosofiei naturale.

	Statuia lui Newton de la British Library.

La 1700, se spunea că o înţeleg 5 oameni de pe tot continentul european. Cititorii lui Newton nu erau însă oarecare.

Unul dintre cei cinci era o femeie: frumoasă, bogată, celebră, cultivată, marchiza de Chatelet traduce Principiile matematice ale filosofiei naturale din latină în franceză.

După care i le explică, probabil, celui care avea să contribuie substanţial la introducerea noii filosofii pe continent: Francois Marie Aruet, mai cunoscut sub pseudonimul său literar, Voltaire.

În Elementele filosofiei lui Newton dar, mai ales, în celebrele sale Scrisori filosofice, Voltaire construieşte, printre primii, imaginea pe care o cunoaştem astăzi: a unui Isaac Newton, savant genial şi iluminat, cel care a descoperit "legile naturii" şi a înţeles cum funcţiona universul.

Tot Voltaire se află, probabil, la originea unui lung şir de probleme cu care se confruntă şi azi istoricul ştiinţei: imaginea de Ianus ataşată de numele lui Isaac Newton.

Geniul cu două feţe: una întoarsă spre trecut, spre arcanele ştiinţelor secrete (şi iraţionale), spre alchimie, numerologie, interpretări scripturare, alta întoarsă spre viitor, spre un univers matematic şi raţional.

Un alt Newton

În Anglia, însă, faima lui Newton se răspândeşte însă pe alte căi. Iar Newtonienii sunt figuri foarte diferite de Voltaire şi filosofii iluminişti care constituie în Franţa galeria newtoniană.

Partizanii lui Newton sunt figuri politice şi religioase proeminente. Iar tribunele de la care se împrăştie newtonianismul sunt adesea biserici.

Cum se întâmplă acest lucru vă invit să aflăm împreună, continuându-ne plimbarea noastră săptămânală prin Londra - locul în care s-a născut ştiinţa modernă.

Mormântul lui Isaac Newton de la Westminster Abbey

Vom porni dintr-o biserică: St. Martin in the Fields, în Trafalgar Square. Aici, în 1561, a fost botezat Francis Bacon.

Şi tot aici, în 1693, Richard Bentley, clasicist, profesor la Cambridge şi viitor episcop va apăra public sistemul newtonian al lumii, în prima dintr-o serie de conferinţe fondate şi finanţate de unul dintre spiritele fondatoare ale Societăţii Regale, Robert Boyle.

În parcursul nostru londonez vom discuta cu unii dintre specialiştii care încearcă să înţeleagă astăzi, după 400 de ani, filosofia şi fizica lui Newton: Katherine Brading (University of Notre Dame), Stephen Gaukroger (University of Sydney), Eric Schliesser (University of Leiden).

Studiile newtoniene sunt, astăzi, un domeniu foarte frecventat de filosofi, istorici ai ştiinţei, istorici ai ideilor şi alţi specialişti.

Şi asta pentru că, deşi Newton este, probabil, figura cea mai cunoscută a Revoluţiei Ştiinţifice, scrierile sale sunt încă insuficient cunoscute.

Mai mult de două treimi sunt încă în manuscris. Şi până nu demult aceste manuscrise erau inaccesibile. Unele s-au pierdut.

Şi foarte puţine au fost cu adevărat citite, pentru că nu se ocupau de fizică, ci de teologie, istorie a Bisericii, istorie a religiilor şi foarte multă alchimie.

Acest Newton "ocult" a atras în ultimii ani atenţia specialiştilor şi a presei.

O echipă de cercetători lucrează de vreo 10 ani la digitizarea tuturor manuscriselor lui Newton şi la construirea unei biblioteci "on-line" care va schimba, cu siguranţă, percepţia publică asupra celui mai mare savant al timpurilor moderne.

Ascultaţi Episodul 4 din serialul Londra - locul în care s-a născut ştiinţa modernă.