Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Ievhen Şevciuk, cu liderul nistrean Igor Smirnov

Scopul declarat al acestei reforme îl constituie "armonizarea sistemului politico-juridic al Transnistriei cu cel al Federaţiei Ruse".

Igor Smirnov propune deputaţilor din Sovietul Suprem de la Tiraspol să aprobe, după cum precizează în comunicat al serviciului prezidenţial de presă, amendamente care să creeze "o bază trainică pentru integrarea ulterioară (a Transnistriei – nr) în spaţiul juridic, economic, cultural, informaţional şi educativ al Rusiei".

"Clonarea" structurii executive a Rusiei

	Igor Smirnov propune extinderea atribuţiilor Sovietului Suprem

Va fi reformat, pentru început, "sistemul puterii de stat din Transnistria", în sensul "clonării", de fapt, în regiune, a celui din Federaţia Rusă.

Urmează să fie instituit, de exemplu, postul de preşedinte al Cabinetului de Miniştri şi să se atribuie acestui cabinet "competenţe proprii şi dreptul de a
lua decizii proprii".

Proiectul de lege constituională propus de Igor Smirnov prevede şi extinderea competenţelor forului legislativ de la Tiraspol – Sovietul Suprem al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene - care va urma să-şi dea acordul asupra candidatului la funcţia de preşedinte al Cabinetului.

Igor Smirnov promite schimbări substanţiale în toate domeniile.

S-a terminat cu "statul comun"

Suntem gata să purtăm cu negocieri cu Moldova despre normalizarea relaţiilor dintre statele noastre, dar nu va mai putea fi vorba despre nici un fel de stat comun. Igor Smirnov

El a spus că pregăteşte mai multe proiecte de legi privind armonizarea legislaţiei acestei regiuni cu cea a Federaţiei Ruse în domeniile financiar, economic, fiscal şi vamal, al educaţiei şi asigurării sociale.

În plus, el a cerut Băncii centrale a acestei regiuni secesioniste să facă toate pregătirile pentru intrarea în zona rublei ruse.

"Suntem gata să purtăm cu negocieri cu Moldova despre normalizarea relaţiilor dintre statele noastre, dar nu va mai putea fi vorba despre nici un fel de stat comun", a declarat Igor Smirnov jurnaliştilor care s-au interesat dacă negocierile ci Chişinăul mai pot fi reluate.

El a anunţat că va efectua, în următoarele zile, o vizită la Moscova "pentru a discuta cu conducerea Rusiei" rezultatele referendumului din 17 septembrie.

Cât de reală este "sincronizarea cu Rusia"?

Cred că nu câştigă nimic nici cei din Transnistria, nici, bineînţeles, cei din Chişinău, nici cei din Federaţia Rusă. Dumitru Braghiş

Deputatul Dumitru Braghiş, preşedintele Partidului Democraţiei Sociale din Moldova, prim ministru în perioada 1999-2001, consideră că toate iniţiativele liderului transnistrean ce derivă din referendumul ilegal de duminica trecută
sunt, de asemenea, "lipsite de orice suport legal".

Dar cât de reală poate fi această sincronizare? Ce efect practic poate avea, atâta timp cât oficialii ruşi continuă şi acum să vorbească despre integritatea teritorială a Republicii Moldova?

"Este real sau nu? Cred că este absolut real - haideţi să fim sinceri şi să spunem că Smirnov şi toţi ceilalţi de la Tiraspol în ultimii ani de zile au făcut tot ce au dorit /.../ cu unele mici excepţii. Chişinăul nu poate acum nicidecum contracara acest lucru şi ţinând cont de acest lucru cred că Smirnov va merge înainte...", a spus Dumitru Braghiş.

"Este acest lucru în favoarea cuiva? Cred că nu câştigă nimic nici cei din Transnistria, nici, bineînţeles, cei din Chişinău, nici cei din Federaţia Rusă.
Şi-atunci aceşti paşi nu duc la nimic decât la o continuare a acestei politici de dezmembrarea a ţării pe de o parte şi ridicarea unor noi obstacole în procesul de reglementare transnistreană", a declarat la BBC Dumitru Braghiş.

Cât de realist este, totuşi, obiectivul Transnistriei de intrare în zona rublei Ruse?

"Problema este că nu doar dorinţa transnistrenilor sau a conducerii Transnistreie de a ajunge în zona rublei contează. Contează şi decizia Federaţiei Ruse de a aceepta ac eastă aderare. Şi atunci, cred eu, că acest lucru intră totalmente în contradicţie cu declaraţiile despre susţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, despre nesusţinerea separatismului. De aceea sunt ferm convins că o asemenea decizie nu este astăzi reală, nu cred că Federaţia Rusă va face un asemenea pas, ţinând cont de declaraţiile din ultimul timp , şi a Ministerului de Externe, şi a consilierului preşedintelui Putin şi preşedintelui Putin însuşi care, în pofida tuturor deciziilor luate la referendum, totuşi a menţionat până la urmă şi faptul necesităţii unei soluţii – nu dezmembrarea Republicii Moldova", a mai spus deputatul Dumitru Braghiş.

Rusia face apel la reluarea negocierilor

	Purtătorul de cuvânt al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Kalus Neukirch

"Partea rusă contează pe faptul că, în situaţia creată, mediatorii din partea OSCE şi Ucraina, precum şi observatorii din partea SUA şi UE, invitaţi anul trecut , îşi vor activiza eforturile comune în vederea creării premizelor necesare
rentru reluarea procesului de negocieri cu participarea Chişinăului şi Tiraspolului cu scopul elabărării unui model cuprinzător şi stabil de reglementare a relaţiilor lor", se spune într-un comentariu al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse.

Dar ce şanse sunt ca negocierile în format 5 + 2 privitoare la conflictul nistrean să se reia, acum după rezultatul covârşitor al referendumului din Transnistria care a confirmat opţiunea separării de Republica Moldova?

Purtătorul de cuvânt al Organizaţiei pentru Scuritate şi Cooperare în Europa, misiunea în Republica Moldova, Klaus Neukirch, a declarat la BBC că acum şansele sunt mai bune.

În orice caz, OSCE nu recunoaşte rezultatele, iar Klaus Neukirch spune că organizaţia sa are indicii că asupra populaţiei nistrene s-ar fi făcut presiuni.

"Unde s-a mai văzut un referendum desfăşurat în condiţiile unei dezbateri libere unde votul a fost de 97 la sută?", s-a înrebat retoric Klaus Neukirch.