Un afiş din tiraspol care cheamă populaţia la vot

Pe buletinul de vot figurează două întrebări:

1) Credeţi că e posibilă continuarea politicii de continuare a eforturilor de recunoaştere internaţională a regiunii nistrene şi de unificare cu Rusia?
2) Credeţi că e posibil ca regiunea nistreană să devină o parte componentă a Moldovei?

Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Tiraspol, la ora 12 votaseră 38 la sută din alegători înscrişi pe liste, cea mai ridicată participare fiind consemnată la Grigoriopol - 51 la sută.

La Tiraspol votaseră până la amiază 34 la sută dintre alegători, iar la Tighina 40 la sută.

"Votăm cu ruşii de teama românilor"

Corespondenţii BBC care au vizitat mai multe secţii de votare din Dubăsari şi Mălăieşti relatează că aproape toţi alegătorii cu care au vorbit le-au declarat că "au votat cu ruşii".

Mulţi invocau teama de "români" şi "românizare", un alegător din Mălăieşti, comună locuită predominant de moldoveni, a declarat "românii mi-au ucis bunelul în timpul războiului şi de aceea eu sunt cu ruşii".

În acelaşi timp, la o secţie de votare din Dubăsari, centru raional predominant rusofon, la o secţie de votare la difuzoare se auzea muzică interpretată de Adrian Copilul Minune.

Pentru ca scrutinul să fie valabil, participarea la vot trebuie să fie de 50 la sută + 1 din totalul de circa 390 de mii de alegători cu drept de vot.

Votarea în cadrul referendumului a început deja, pe 12 septembrie. Administraţia secesionistă de la Tiraspol le-a permis să voteze anticipat persoanelor care, din diverse motive, nu vor putea să se prezinte duminică la referendum.

Urnele se închid la ora 20.

Totul e pregătit, surprizele improbabile

Gândiţi-vă cum veţi răspunde la întrebările puse în cadrul referendumului. Amintiţi-vă ce aţi văzut din partea Moldovei şi ce v-a dat Rusia. Igor Smirnov

Liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, într-o adresare oficială, le-a cerut locuitorilor Transnistriei să facă o alegere corectă.

"Gândiţi-vă cum veţi răspunde la întrebările puse în cadrul referendumului. Amintiţi-vă ce aţi văzut din partea Moldovei şi ce v-a dat Rusia. Comparaţi toate avantajele şi dezavantajele. /…/ Astăzi ne priveşte o lume întreagă. Sunt sigur că acum, ca şi cu 16 ani în urmă, transnistrenii vor şti să demonstreze că sunt în stare să-şi aleagă viitorul", se afirmă în declaraţia lui Igor Smirnov.

În pofida agitaţiei în jurul acestui referendum, reprezentanţii administraţiei nistrene spun că el nu are nici un fel de putere juridică, ci este doar consultativ.

"Ăsta este, mai degrabă, un fel de plebiscit, un sfat cu poporul – cum să mergem mai departe? Dacă vom avea un rezultat pozitiv, va fi pe urmă un proiect de lege, de modificare a constituţiei noastre, care va fi înaintat iarăşi la referendum şi abia atunci va fi adoptat. Aşa că aş spune că aceasta este, mai degrabă, o consultare cu poporul", a declarat la BBC deputatul Grigore Mărăcuţă, fost preşedinte al Sovietului Suprem al regiunii separatiste din 1990 până în 2005.

Cu toate acestea, administraţia de la Tiraspol pare să se fi pregătit foarte bine de acest referendum.

"Secţiile de votare sunt deja pregătite, chiar a început perioada preelectorală, ca să zic aşa, pentru cei ce nu vor avea posibilitatea de a vota în ziua de 17 septembrie şi, din punct de vedere tehnic, totul este pus la punct – calculatoare, maşini, benzină ş.a. Deci, lumea este aşteptată la vot şi lumea chiar este hotărâtă să vină să voteze şi toate celelalte care se ştiu", spune ziaristul Andrei Gheorghe de la redacţia moldovenească a postului oficial de radio din Transnistria.

Nerecunoaştere pe plan intern şi internaţional

Nu credem că este o decizie şi o poziţie corectă a administraţiei din regiunea nistreană. Toate problemele trebuie rezolvate în cadrul actualului format de negocieri Andrei Stratan

Autorităţile de la Chişinău au condmnat acest referendum încă de la bun început.

"Nu o singură dată, oficialităţile europene şi internaţionale, dar şi cele din Republica Moldova, au afirmat că acest referendum sau această acţiune politică nu va fi legitimă şi nu va avea nici o bază politică. Nu credem că este o decizie şi o poziţie corectă a administraţiei din regiunea nistreană. Toate problemele trebuie rezolvate în cadrul actualului format de negocieri", a spus Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, într-o conferinţă de presă din luna iunie.

Referendumul pe care îl pregăteşte administraţia de la Tiraspol a fost condamnat şi de mai multe organizaţii internaţionale, dar şi de mai toate statele europene, cu excepţia Federaţiei Ruse.

Ministerul de Externe de la Moscova a sugerat că atitudinea Republicii Moldova şi statelor Europene ar fi incorectă atât timp cât referendumurile sunt percepute ca un element juridic importand în ţările cu o democraţie avansată.

Cât de corect va fi scrutinul?

	Igor Boţan consideră că scrutinul nu poate fi unul liber şi corect

În replică, Uniunea Europeană, într-o declaraţie difuzată vineri, s-a arătat îngrijorată că referendumul ar putea complica şi mai mult procesul de identificare a unei soluţii pentru reglementarea crizei transnistrene.

Criză care, în ultimii ani, a lăsat impresia unui conflict de nerezolvat.

Maia Metaxa l-a întrebat pe directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, Igor Boţan, dacă scrutinul din regiunea nistreană poate fi considerat liber şi corect.

Ascultaţi interviul cu Igor Boţan