Angajament de colaborare pentru elevi

Purtătorul de cuvânt al CNSAS, Cazimir Ionescu a anunţat că din datele de până acum, sunt câteva sute de astfel de cazuri.

"Într-adevăr, există reţele întregi, pe judeţe, de copii racolaţi încă de la vârstele de 12-14 ani. Vârstele variază de la 12-14 până la 19 ani. Copiii erau recrutaţi în cadrul problemei învăţământ şi este incredibil cum arată o astfel de fişă. Scrie clar pe ea: fişa colaboratorului din rândul elevilor", a declarat Cazimir Ionescu.

Purtătorul de cuvânt a mai precizat că CNSAS va verifica şi situaţia ofiţerilor de Securitate care s-au ocupat de recrutarea minorilor pe post de informatori.

Ţinta informărilor: colegi, părinţii acestora şi profesori

Purtătorul de cuvânt al CNSAS, Cazimir Ionescu, a explicat că elevii erau recrutaţi după proceduri similare cu cele obişnuite.

Fişele care îi priveau descriau personalitatea elevului, relaţiile sale în şcoală cu ceilalţi elevi dar şi cu profesorii.

Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi părinţilor acestora, în mod special a părinţilor, şi bineînţeles. Cazimir Ionescu

În aceste fişe erau trecute şi datele părinţilor, unde lucrau aceştia, domiciliul, dacă erau în evidenţa Securităţii şi altele de acest gen.

În plus, precizează Cazimir Ionescu, ei trebuiau să semneze angajamente la fel ca restul colaboratorilor Securităţii.

"Copiii erau racolaţi în vederea încadrării informative a colegilor lor de clasă, a colegilor de cămin, şi părinţilor acestora, în mod special a părinţilor, şi bineînţeles
a profesorilor. Erau preferaţi elevii căminişti pentru o mai bună pătrundere, fiindcă ei aveau colegi şi din restul judeţului", spune Cazimir Ionescu.

El a precizat că în majoritatea cazurilor, elevii erau scoşi de pe lista informatorilor la terminarea liceului, asta desigur în cazul celor care nu îşi continuau studiile la facultate.

Tragerea la răspundere a ofiţerilor de Securitate

În privinţa ofiţerilor care au recrutat minori pe post de informatori, Cazimir Ionescu a spus că aceştia vor fi verificaţi de CNSAS.

Categoria "elevi informatori" nu există în actuala lege de funcţionare a CNSAS, aşa că până când proiectul de modificare a legii va ajunge în plenul Parlamentului, ar trebui inclusă şi această categorie în text.

În plus, Cazimir Ionescu e de părere că legea ar trebui să precizeze clar trei categorii de relaţii cu fosta Securitate: cei care nu au decât dosar de urmărire, cei care au semnat angajamente de colaborare şi cei care au făcut "poliţie politică".

Şi asta pentru că actuala lege nu cuprinde ceea purtătorul de cuvânt al CNSAS a numit, categoria intermediară a celor care nu au făcut "poliţie politică", dar au dat informaţii fostei Securităţi.

Erau vinovaţii minorii sau nu?

O problemă care se ridică este cea a responsabilităţii minorilor-informatori pentru ceea ce făceau.

Părinţii au o răspundere foarte mare pentru ce s-a întâmplat cu copiii lor Alina Mungiu Pippidi

Alina Mungiu, de la Societatea Academică Română, a declarat la BBC: “Depinde foarte mult ce s-a întâmplat cu copiii după aceea. E greu să-i blamezi pe ei, căci aceste lucruri nu se puteau petrece fără să ştie profesorii şi chiar părinţii”.

“Putem vorbi de o alegere mai încolo, dacă şi-au continuat destinele, în facultate, ca informatori. Părinţii au o răspundere foarte mare pentru ce s-a întâmplat cu copiii lor”, a menţionat Alina Mungiu Pippidi.

Ce spune un fost ofiţer de Securitate

Pentru foştii angajaţi ai Securităţii, racolarea minorilor nu pare să fie una demnă de investigaţii suplimentare.

	Deputatul PRM, Ilie Merce, fost ofiţer de securitate

În plus, după cum i-a spus lui Carmen Valică deputatul PRM, Ilie Merce, fost ofiţer de informaţii la Departamentul Securităţii Statului, ar fi fost racolaţi elevi din clasele a 11-a si a 12-a, în nici un caz copii de 12 ani.

Ascultaţi interviul cu Ilie Merce

Dar ce putea câştiga fosta Securitate din racolarea unor copii, l-a întrebat Carmen Valică pe istoricul Stejărel Olaru, de la Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comuniste.

Ascultaţi interviul cu Stejărel Olaru