Palatul Patriarhiei

Mulţi ierarhi şi oamenii politici sunt împotriva demascării preoţilor considerând că un astfel de gest ar ştirbi autoritatea Bisericii.

Ar trebui ierarhii Bisericii să fie exceptaţi de la Legea Lustraţiei?

Personal cred că Securitatea, dacă a vrut să strângă şurubul, l-a strâns şi a obţinut până la urmă, informaţiile de care a avut nevoie, discret, desigur, şi fără să facă prea mult praf. Cei care s-au opus, au dispărut în închisori şi în stuful din Delta Dunării. Numai aşa a putut să supravieţuiască Credinţa în Dumnezeu în ţările cu regim comunist.
Norbert Wagner, Germania

Este clar că avem o clasă politică decadentă şi imorală. Ce ar mai putea salva ei dacă ar proteja aşa zişii preoţi? Multora dintre noi le este lehamite de toţi cei aflaţi în funcţii de conducere în stat. Oricum, este inadmisibil să fim de acord cu cei care au cu totul şi cu totul alt rol şi anume: să PREDICE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU! Să nu se spurce în nici un alt loc. Să stea în CASA DOMNULUI, în rugăciune!
Marius Diordică

Citind toate părerile am constatat ca toţi sunteţi animaţi de dreptate, adevăr şi justiţie. Problema mea este că îmi vin in minte următoarele: cel ce judecă va fi judecat; cine ţi-a dat voie să-Mi judeci sluga? vezi paiul din ochiul tău şi multe altele.
Gheorghe, Iaşi

Cam târziu dle.Ticu Dumitrescu and co să mai deconspiraţi Securitatea sau să condamnaţi comunismul! Uitaţi-vă în jur şi veţi vedea că, după 16 ani de democraţie" cei mai influenţi oameni, dar şi cei mai bogaţi sunt foştii securişti şi activişti sau copiii şi nepoţii acestora. Cât despre preoţi lăsaţi-i şi pe ăştia în plata Domnului, că dacă nu au avut nici un Dumnezeu înainte de '89, nu au nici acum nici un sfânt măcar! Societatea civilă mai bine s-ar preocupa ce facem cu problemele de viaţă şi de moarte care ne sufocă, adică: sărăcia, asistenţa socială şi medicală precare, şcolile, moralitatea noii generaţii,etc. Eu am fost constrâns şi şantajat în faculatate să fiu informator, cu toate că nu ştiam în acea vreme, cam prin 1976, ce vrea să însemne acest lucru, dacă e bine sau rău. Când mi-am dat seama ce însemna să fii colaborator al Securităţii, am refuzat să mai dau acele "note informative" care mi se cereau şi am făcut cunoscut prietenilor, inclusiv prin telefon ca sa fiu auzit şi de Secu, că sunt informator. Astfel, facând cum se spune pe "prostu", am scăpat de insistenţele securiştilor, dar am căzut în cealaltă categorie şi anume a persecutaţilor şi urmăriţilor. După înfiinţarea CNSAS am cerut în două rânduri să-mi văd dosarul, dar răspunsul a fost, de fiecare dată, că nu există un asemenea dosar. Am înţeles astfel că trebuie să fiu, din păcate, în cealaltă lista şi anume a colaboratorilor Securităţii. Iată de ce, personal, cred că la conducerea CNSAS ar trebui să fie un om ca dl.Turianu şi nu dl.Dumitrescu! Cine ar putea să mă judece dacă am fost sau nu de partea diavolului sau a lui Dumnezeu în acei ani cumpliţi când a trebuit să fiu informator?
Un slujitor al Domnului Nostru, Iisus Hristos

Formularea întrebărilor din sondajele de opinie este greşită, pentru că oamenii au încredere în acel procent în Dumnezeu şi nu în preoţi sau ierarhi. Iar Securitatea a racolat preoţi şi predicatori din toate cultele oficiale şi neoficiale din România. Lupta acum se dă folosindu-se de preoţi pentru a nu se deconspira structurile securiste din fiecare domeniu de activitate din România. Dacă un domeniu se deconspiră atrage dupa sine şi deconspirarea altor zone adiacente. În concluzie nu este o problemă numai a Bisericii, ci a întregii societăţi.
Mircea Andreuţă, Suceava

Cât de aproape de Dumnezeu erau prelaţii care turnau la Securitate enoriaşii? Nu există nici un motiv pentru care trebuie ascuse faptele incalificabile ale acelor timpuri, când ne era frică să şi respirăm. Mai ales ale prelaţilor, care erau o ultimă speranţă a credincioşilor.
Dorin Spiridonescu, Galaţi

Este dureros pentru un român crescut în dragoste şi respect pentru Biserica strămoşească - parte a sufletului românesc - să constate că a fost pângătită de ateii, aşa zişi cei mai buni fii ai poporului. Nu ştim câţi ierarhi şi preoţi de rând au cedat în faţa ispitri, dar ştiu că au avut destul timp să se căiască şi să se mărturisească, după care să se retragă la mănăstiri pentru că nu au înţeles să o facă şi nici iertare nu cer victimelor denunţurilor şi turnătoriilor lor. Socot că a venit vremea publicării dosarelor lor. Turnătorii cu sutană distrug Biserica, slăbind încrederea poporului şi bazele credinţei care ne-a ţinut împreună.
Alin Chirciu, Bucureşti

La una dintre spovedanii (înainte de 1989), mama mea a fost întrebată de preot dacă a auzit ceva împotriva regimului şi cine a vorbit, iar mama i-a raspuns că n-a auzit nimic şi nici n-o interesează păcatele altora. Nu doar ierarhii ar trebui căutaţi de epoleţi sub rasă, ci şi toti preoţii ortodocşi de o anumită vârstă. Chiar dacă Biserica e prima instituţie în topul credibilităţii din România, această statistică nu trebuie să ne adoarmă: oamenii ştiu că unii preoţi au făcut poliţie politică. Ar trebui ştiuţi de toată lumea, pentru că activitatea lor numai creştina n-a fost.
Gabi, Constanţa

Dacă prima virtute a ierarhilor ar fi asprimea de sine începând cu cele ale trupului şi sfârşind cu cele ale sufletului, ar fi trebuit să vedem de la '89 încoace nesfârşite procesiuni de penitenţă, pe măsura păcatelor. Nici vorbă de aşa ceva. Soluţia a fost un lobby prelungit pe lângă toate guvernările pentru păstrarea sub obroc a netrebniciilor incompatibile cu demnitatea bisericească. Bineînţeles, la schimb cu servicii în folosul puterii politice. Adică o conjuraţie abjectă între clasa politică şi Biserică, în detrimentul cetăţeanului şi credinciosului naiv.
Alexandru Jecu, Bucureşti

Desconspirarea preoţilor turnători ar putea fi un pas important către însănătoşirea morală a poporului român, dacă el ar putea fi făcut. Şi asta pentru că ei sunt promotorii tuturor tarelor de conştiinţă ale românilor, pe parcursul întregii noastre istorii. E limpede că mulţi preoţi au colaborat şi a slujit sistemul şi puţini au opus rezistenţă, rămâne de văzut din ce motive. Pentru că valorile promovate de ei dintotdeauna, dincolo de limbajul eclesiasic de lemn, au fost supuşenia şi ascultarea faţă de stăpânirea vremii, în ciuda demnităţii umane şi naţionale, şi iertarea, în pofida sentimentului de dreptate, lucruri care ne lipsesc şi acum.
Florin, Suceava

Consider că motivarea derogării de la aplicarea Legii Lustraţiei pentru ierarhii Bisericii este puerilă şi, în mod paradoxal, profund împotriva invăţăturilor teologice. Ceea ce susţin acestea este că în faţa lui Dumnezeu toţi oamenii sunt egali şi dacă o parte dintre aceştia sunt chemaţi să-L slujească, nu înseamnă că sunt cu puţin mai păcătoşi decât ceilalţi. În al doilea rând, motivarea reflectă confuzia între cele două corpuri ale Bisericii, concepte esenţiale ale teologiei dogmatice: Biserica Triumfătoare care este chiar Hristos şi Biserca Luptătoare care este o instituţie ca oricare alta, raţiunea sa de a fi existând doar printre oameni. Ca atare, Biserica instituţională trebuie să se supună rigorilor societăţii. Ierarhii sunt slujbaşi ai acestui din urmă corp al Bisericii şi deci au obligaţia de a se supune legislaţiei pe care o consimt prin simplul fapt că sunt cetăţeni ai statului român. Politic vorbind, atitudinea faţă de Legea Lustraţiei reflectă încă o data temerea instituţiei bisericeşti de modernizare şi adaptare la nevoile actuale care reclamă un alt tip de răspuns.
Nicolae Drăguşin, Alexandria

Rolul Bisericii este unul misionar şi ţine de legătura sufletului omenesc cu Divinitatea. Din păcate, slujitorii Domnului sunt oameni şi ţin de partea materială, păcătoasă, laică. Orice excepţie de la Legea Lustraţiei aduce suspiciune asupra breslei exceptate. În definitiv, Isus a fost cel care a spus "Căutaţi adevărul, iar adevărul vă va elibera!" De ce să încalce porunca divină tocmai slujitorii lui apropiaţi?
Daniel Mătăsaru, Iaşi

Suntem egali în faţa legii, de la asta nu fac excepţie nici preoţii. Nici ei şi nici cei de mai sus de aceştia. Nu ne tocmim, legea aceasta trebuie votată. Această încredere în Biserică a fost scump plătită de către unii dintre noi înainte de 1989.
Constantin Băluţă, Constanţa

Dacă înţelegem că Biserica este Sufletul unui neam, înţelegem că sănătatea societăţii româneşti depinde de curăţirea şi purificarea oamenilor Bisericii, începând de sus în jos şi putem anticipa că se va răsfrânge asupra societăţii civile, asupra întregii naţiuni. În acest sens, protopopii, profesorii de teologie, stareţii, stareţele si arhiereii au prima responsabilitate să-şi facă “mea culpa”. Dar, s-o creadă ei, că taina spovedaniei este şi tăinuire vinovată. Dacă nu au conştiinţa şi demnitatea să recunoască public colaborarea cu fosta Securitate, atunci să se retragă din funcţiile de răspundere şi se va socoti de bun simţ aceasta. Faptul că Biserica nu-şi face singură curăţenie în propria ogradă, ci aşteaptă o Lege a Lustraţiei, o desconspirare forţată, datorită evenimentelor, arată clar până le ce nivel superior este ea infestată. Clerul dacă nu “face fapte vrednice de pocainţa lui”, înseamnă că pocainţa lui este o semnatură xeroxată peste un Vechi Testament. Mulţi chemaţi, putini aleşi.
Virgil Mihai, Vaslui

Mistificarea Bisericii şi a Armatei în Romania pare să nu aibă limite. Nimeni nu e mai presus de lege? Cum să nu fie! O lege care îi pune pe preoţi mai sus de lege. Clasa politică se teme pur şi simplu de Biserică. O mână spală pe alta doar.
Emilia, Săbăoani

Există două probleme: prima, cea enunţată şi de antevorbitorii mei, cunoscuta de toţi românii, cea a intereselor politice la nivel înalt; cea de-a doua în schimb, mult mai gravă, izvorăşte tocmai din încrederea oarbă a populaţiei în reprezentanţii Bisericii Ortodoxe. Chiar dacă s-ar demasca TOŢI foştii colaboratori activi, majoritatea românilor ar fi prostiţi cu succes de respectivii popi, prinşi cu musca pe caciulă, ba aceştia chiar ar putea să pozeze - cu succes - în martiri. Sunt adeptul necondiţionat al aplicării acestei legi şi în cadrul Bisericii, dar această acţiune trebuie urmată de un program de educare a cetăţenilor. Nu ajunge doar să arăţi cu degetul, trebuie să şi convingi omul de adevărul spuselor tale. Asta se face prin educaţie. (Nu cred că un eventual conflict între "domnu' parlamentar" şi "dom' părinte" s-ar solda cu victoria primului). Biserica ar trebui să renunţe la politică şi sintagme belicoase de denumire (Biserica Naţională), iar clasa politică ar trebui să renunţe la pozarea oportunistă în credincioşi, doar de dragul de a aduna voturi (şi legitimând astfel amestecul BOR în politică).
Oz, Braşov

Da, Legea Lustraţiei trebuie să-i includă şi pe preoţi şi ierarhi. Se spune că prin demascarea acestor turnători, încrederea în Biserică ar avea de suferit. Dar oare noi, laicii, nu ar trebui să ne punem întrebarea: CUI ÎI SERVEŞTE ÎNCREDEREA POPULAŢIEI ÎN BISERICĂ? Dacă această încredere îi serveşte într-adevăr Bisericii pentru ridicarea morală a poporului, atunci colaboratorii clerici ai Securităţii ar trebui să aiba tăria de caracter să se autodenunţe şi astfel încrederea laicilor în Biserică va spori. Dacă conducerea Bisericii şi politicienii se împotrivesc Legii Lustraţiei, atunci e limpede că BISERICA NU ESTE ALTCEVA DECÂT UN MIJLOC DE MANIPULARE ŞI CONTROL A MASELOR.
Mariana Petruş, Brăila

Aşa zişii prelaţi trimişi de Securitate în SUA sunt deja deconspiraţi, de ce nu-i retrageţi?
Magda Botez, California, Statele Unite

Nu ştiu de ce legea aceasta îmi aduce aminte de Proclamaţia de la Timişoara. E cam târziu pentru reparaţii morale sau materiale pentru cei care-au părăsit lumea aceasta pemtru totdeauna.
John Doe, Târgovişte

Dacă vrem să aflăm adevărul, atunci să-l aflăm!. Nu mă surprinde această atitudine partinitoare.
Gheorghe P., Suceava

Încă o dată PD(FSN) şi Incultul au demonstrat "onestitate". Colaborarea cu fosta Securitate şi "flota" sunt ancore grele. Oare de ce nu sunt schimbaţi şefii serviciilor secrete?
Tiberiu

Mi se pare cel puţin rizibil ca partidul al cărui preşedinte şi apoi "preşedinte de onoare" (curat onoare!) a fost domnul Mircea Ionescu Quintus, să-l vedem acum atât de vehement în combaterea Securităţii. Ca să nu mai pomenesc de Gheorghe Onişoru adus de PNL la presedentia CNSAS. Oare de ce domnii din PNL nu l-au îndepărtat (aşa cum pretind astăzi PD-ului să facă cu dl Turianu)? Cred că nimeni nu se îndoieşte că dl Onişoru a făcut numai ce i-au dictat cei de la PSD şi PRM.
Cristian Vasiliu

Hotarârea parlamentarilor referitoare la Legea Lustraţiei pot să spun, folosind expresia Prezidenţiala, că este Soluţia Imorală. Nu pot fi respectaţi reprezentanţii Bisericii prin tăinuire şi minciună. Cei păcătoşi de colaborare cu Satana-Securitate trebuie deconspiraţi. Să înţeleagă cei vinovaţi că a venit timpul spovedaniei pentru cei cu grade pe sub sutană.
Nunez Burticel, Toronto, Canada

Toţi suntem egali în aceasta ţară, cât şi înaintea Bunului Dumnezeu. Dacă au fost preoţi sau ierarhi care au colaborat cu fosta Securitate, şi ştim cu toţii de ce au făcut-o, să-şi apere pielea şi funcţia, să aibă curajul şi demnitatea să iasă din anonimat şi să-şi ceară iertare public de la cei cărora le-au pricinuit atâta rau. Acesta ar fi adevărat un exemplu din partea celor care spun că-l reprezintă pe Hristos şi oamenilor le-ar insufla încredere.
Florin, Oradea

Într-o ţară democratică, NIMENI nu este deasupra legii, nici chiar preoţii. Acest lucru elementar ar trebui să fie clar pentru toată lumea, pentru o bună funcţionare a democraţiei.
Andrei, Oradea

Legea Lustraţiei nu se va aplica niciodată în cazul Bisericii, şi aceasta datorită faptului că sunt încă foarte mari interese în nedeconspirarea acestor "relaţii privilegiate" dintre oamenii cultului şi Securitate. Este simplu, multă lume, care în momentul de faţă încă se afla în poziţii sus-puse, ar putea suferi, iar acest lucru nu se doreşte. În cazul cel mai fericit , Biserica ar trebui să recunoască faptul că au existat cazuri unde preoţii au colaborat cu forţele de ordine opresive, prin această recunoaştere urmărindu-se recâştigarea credibilităţii pierdute. Acesta este doar un compromis, de care cetăţeanul de rând şi politicienii au nevoie. Omul de rând, ca să poată reveni la biserică cu inima deschisă, iar politicianul român să poată să-şi îndrepte eforturile spre problemele arzătoare ale economiei noastre disfuncţionale.
Dan Bratu, Canada

NU, nu ar trebui exceptaţi. Biserica trebuie să-l slujească numai pe DUMNEZEU. Dacă au colaborat cu Securitatea înseamnă că au făcut un mare păcat şi trebuie să fie cunoscu-i de oameni.
Dragoş, Canada

Aţi formulat foarte limpede întrebarea: vă referiţi la preoţi şi ierarhi şi nu la biserica în totalitate, noţiune mai cuprinzătoare şi care din păcate în mai toate sondajele, după felul cum este pusă, duce la răspunsuri confuze. Prin urmare, revenind la întrebare, este notoriu faptul că numeroşi preoţi şi ierarhi după spovadă, făceau vizite la Securitate; numai aşa se explica de ce mulţi credincioşi se pomeneau în nopţile următoare cu maşina Securităţii la poartă. Dacă vreunul din ei, dintre preoţi, are ceva de tăinuit, bineînţeles că o astfel de lege nu i-ar cădea bine; (avem recent cazul Năstase care a refuzat percheziţia din motive bine cunoscute). Cred că dimpotrivă, aplicarea Legii Lustraţiei va spori încrederea credincioşilor în cei care se găsesc la altar.
Tiberiu Grigorescu

În nici un caz NU ar trebui să fie exceptaţi ierarhii Bisericii de la Legea Lustraţiei! Dacă Biserica Ortodoxă ar urma, cu adevărat, "calea cea dreaptă", atunci ea însăşi ar trebui să solicite Parlamentului să NU fie exceptată de la Legea Lustraţiei. Politicienii români au adeseori tendinţa de a nu respecta Constittuţia, care stipulează că "Nimeni nu este mai presus de lege".
Gruia Toma, Montreal, Canada

Ar trebui şi preoţii să răspundă în faţa legii pentru că ei sunt cei care ne spovedesc şi ar trebui să ştim şi noi cine ne-a trădat şi cine nu.
Preda

Consider că preoţii au datoria fundamentală de a-l sluji numai pe Dumnezeu. Prin colaborarea cu fosta Securitate, au călcat acest jurământ. Trebuie cunoscuţi.
Ovidiu Brumariu, Iaşi

Este necesar ca numele ierarhilor colaboraţionişti ai tuturor Bisericilor (ortodoxă, catolică, protestante) să fie făcute publice. Poporul trebuie sa ştie adevărul.
Alexandru Dan, Cluj

Chiar dacă unii reprezentanţi ai Bisericii pot fi indicaţi ca fiind colaboratori ai vechii Securităţi, consider că acest lucru l-au facut formal, într-un angajament forţat de împrejurari. Uneori, ca să treci puntea, trebuie să te faci frate şi cu cine nu trebuie. Nu, Biserica nu cred că ar avea de suferit în situaţia în care accesul la aceste dosare se va face în dorinţa sinceră de cunoaştere a adevărului şi nu în dorinţa de răzbunare sau simplă denigrare.
Nicodim Apetrei, Suceava

Legea Lustraţiei nu ar avea ca scop ştirbirea autorităţii Bisericii Ortodoxe. Cred că Biserica va pierde din autoritate tocmai prin faptul că "cere" aceasta excepţie. Biserica ar trebui să fie prima care să practice transparenţa pentru că nu are ce să ascundă, sau are...? Legea Lustraţiei ar trebui aplicată şi celorlalte culte!
Ciprian Burghelea

Dacă "nimeni nu e mai presus de lege", cum scrie în Constituţie, de ce forţele politice fac derogări de la principiul pe care acestea şi-au fundamentat campania electorală? Ruşine că tocmai Biserica să-şi fundamenteze autoritatea tocmai pe sustragerea de la rigorile legii. Din nou ruşine.
Costică Pălmaciu, Iaşi