Oana Lungescu Corespondent BBC pe lângă Uniunea Europeană

	Monica Macovei şi Daniel Morar - eroii "pozitivi" ai raportului Comisiei Europene

Lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei erau principalele obstacole rămase în calea aderării la timp a României. Faptul că aceste obstacole, considerate printre criteriile politice de aderare, par acum înlăturate sunt în primul rând succesul a doi oameni: ministrul Justiţiei Monica Macovei şi şeful Departamentului National Anti-corupţie, Daniel Morar.

Proiectul de raport, care are 40 de pagini, arată: "Cantitatea şi calitatea investigaţiilor non-partizane în acuzaţiile de corupţie la nivel înalt au sporit substanţial în comparaţie cu perioada precedentă. Noile investigaţii DNA urmează regulile procedurale corecte şi sunt realizate într-un ritm comparabil cu cel din orice stat membru al Uniunii Europene... DNA a făcut mai multe progrese în primele şapte luni de existenţă decât a facut PNA timp de ani de zile".

Exemplul cuplului Macovei-Morar

Salutând progresele în lupta împotriva corupţiei, proiectul de raport menţionează însă şi obstacolele întâmpinate în ambele camere ale Parlamentului, şi arată:

Reformele conduse de Ministerul Justiţiei şi DNA trebuie acum urmate de eforturi susţinute din partea tuturor celorlalte agenţii ale executivului, ale ramurii legislative şi ale sistemului de justiţie pe ansamblu, astfel încât progresul făcut să devină ireversibil Proiectul de raport al Comisiei Europene

"Reformele conduse de Ministerul Justiţiei şi DNA trebuie acum urmate de eforturi susţinute din partea tuturor celorlalte agenţii ale executivului, ale ramurii legislative şi ale sistemului de justiţie pe ansamblu, astfel încât progresul făcut să devină ireversibil."

Comisia Europeană spune că investigarea acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt trebuie făcută "fără obstrucţie, astfel încât nimeni să nu fie perceput ca fiind deasupra legii. E încă nevoie de mai multe puneri sub acuzare, investigaţii, procese şi sentinţe disuasive."

Alte măsuri cerute în raport sunt: adoptarea legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi posibilitatea verificării declaraţiilor de avere ale demnitarilor.

Conflict de interese la CSM

Privind reforma justiţiei, raportul atrage atenţia asupra Consiliului Superior al Magistraturii, unde 8 din cei 14 membri aleşi continuă să lucreze doar cu normă redusă, deşi ar trebui să reprezinte toţi judecătorii şi procurorii României.

România trebuie să ramână vigilentă privind respectarea codului deontologic în justiţie. Asigurarea unei interpretări consecvente a legislaţiei e deosebit de importantă pentru a stabili încrederea necesară principiului recunoaşterii reciproce Proiectul de raport al Comisiei Europene

Şase dintre ei, arată raportul, ar putea fi acuzaţi de potenţial conflict de interese, dat fiind că deţin poziţii importante la anumite tribunale sau parchete. Pe de altă parte, raportul arată: "România trebuie să ramână vigilentă privind respectarea codului deontologic în justiţie. Asigurarea unei interpretări consecvente a legislaţiei e deosebit de importantă pentru a stabili încrederea necesară principiului recunoaşterii reciproce."

Este un avertisment privind o posibilă sancţiune care ar putea fi introdusă după aderare, şi anume nerecunoaşterea deciziilor instanţelor româneşti în restul Uniunii Europene.

Un alt punct slab ramâne lupta împotriva spălării banilor, a cărei eficacitate, se arată în proiectul de raport "continuă să fie îngreunată de corupţie, criminalitatea organizată şi economia informală...Se manifestă în continuare o lipsă de înţelegere elementară în rândul notarilor", iar legislaţia făcând spălarea de bani un delict în sine nu a fost adoptată.

Introducerea vizelor pentru Republica Moldova

Alte domenii importante unde raportul spune că s-au facut progrese, dar încă nu suficiente, sunt: lupta împotriva traficului de fiinţe umane, unde trebuie întărită substanţial Agenţia Naţională de resort şi încheiate investigaţiile asupra traficului de ovule fecundate.

	Controlul frontierelor - domeniu în care România a făcut progrese

Sistemul de detenţie n-a fost încă reformat, iar cazurile de maltratare a deţinuţilor continuă. Nu există statistici coerente privind criminalitatea. Trebuie îmbunătăţite de asemenea condiţiile din instituţiile psihiatrice.

Un alt domeniu cheie unde raportul salută progresele realizate este întărirea controlului la frontiere. Se atrage însă atenţia României să finalizeze pregătirile pentru introducerea vizelor pentru Republica Moldova.

În proiectul de raport se cer de asemenea eforturi mai mari pentru a asigura că sistemul integrat de control al frontierelor va fi funcţional până în 2009, cum s-a stabilit. Dacă nu, există riscul ca România să nu poată deveni membră a zonei Schengen la acea dată, îngreunând astfel libera circulaţie a cetăţenilor săi în restul Europei.