Selma Iusuf

In România există cele două agenţii care fac obiectul interesului Uniunii Europene. Numai că ele nu pot folosi deocamdată bani europeni. Folosesc însă, la ora actuală bani din bugetul României pe baza unui mecanism asemenător cu cel care va funcţiona şi după aderare.

Este vorba de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi de Agenţia SAPARD, care şi-a schimbat denumirea în Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Două agenţii în plină restructurare

Pentru aderare cele două sunt în plin de proces de structurare. Cu alte cuvinte, aceste două agenţii ar trebui să fie acreditate până la momentul aderării pentru a putea folosi banii europeni. Iar acreditare înseamnă ca cele două agenţii să fie recunoscute ca funcţionale de comisia europeană. Numai că până acolo mai sunt cîţiva paşi de făcut.

Prima agenţie - cea de plăţi şi intervenţii în agricultură - trebuie să aibă o bază de date funcţională. Aceasta conţine trei elemente: registrul fermelor, sistemul de identificare a parcelelor şi sistemul de identificare a animalelor.

Cu ajutorul acestei baze de date se poate controla pe teren acordarea fondurilor europene. Pe lângă această bază de date mai e nevoie de un manual de proceduri - pentru uzul funcţionarilor din agenţie.

Ce fac de fapt cele două agenţii?

Până acum - în cazul agenţiei de plăţi şi intervenţii în agricultură numai registrul fermelor e complet finalizat, la restul încă se lucrează. Abia după finalizarea acestor etape e posibilă aşa numita acreditare - recunoaştere europeană.

A doua agenţie - anume Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - fostă SAPARD, continuă programele cu acelaşi nume şi, în paralel, lucrează la rândul ei la manualele de proceduri care vor fi aplicate după aderare.

Acum, agenţia continuă să folosească fonduri de pre-aderare, urmând ca după integrare să folosească partea care i se cuvine din bugetul mare european.
Ce vor face concret cele două agenţii după aderare?

Ajutoare acordate fermierilor

Agenţia de plăţi şi intervenţie în agricultură va plăti fermierilor care s-au înscris la registrul fermelor 50 de euro la hectar, pe de-o parte. Pe de altă parte, va funcţiona ca mecanism de protecţie socială a agicultorilor.

Adică, dacă în Uniunea preţul la grâu scade sub preţul de stabilit prin convenţie de 101 euro pe tonă, agenţia intervine şi poate cumpăra de la fermier grâul la preţul minim garantat.

A doua agenţie - fosta SAPARD - finanţează investiţii în ferme, în procesare, în infrastructură , acordă sprijin pentru cei care fac agricultură ecologică - acţiuni vizate, de altfel, în anii trecuţi de SAPARD.

După aderare la acestea se vor adăuga fonduri pentru zone de munte defavorizate sau investiţii pentru renovarea satelor. Există de altfel un calendar al acestor acreditări iar procesul va începe în vara aceasta. Multe state au intrat în Uniunea Europeană doar cu acreditări parţiale şi este foarte posibil ca şi cu România să se întâmple acelaşi lucru.