 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Bilanţ la Departamentul Antifraudă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Departamentul Antifraudă din cadrul guvernului a prezentat marţi, în cadrul bilanţului pe anul 2005, rezultatele verificărilor făcute în legătură cu modul în care s-au cheltuit fondurile europene. Rezultatele acestor cercetări au de ce să-i îngrijoreze pe oficialii europeni, căci valoarea totală a cheltuielilor nejutificate se ridică la aproximativ 13 milioane de euro. Departamentul este singurul punct de legătură din România cu Oficiul Antifraudă al Comisiei Europene, şi are atribuţii care îi permit să controleze mai strict felul în care sunt cheltuiţi banii europeni. Departamentul condus de ministrul Cristian David a verificat anul trecut proiecte finanţate cu fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro, împărţite în principal, pe cele trei mari programe. Sumele care nu au putut fi justificate sunt la programul PHARE – în jur de zece milioane de euro - ISPA - aproape două milioane - şi SAPARD - peste 1 milion de euro. Premierul Tăriceanu a ţinut să asigure că guvernul pe care îl conduce are voinţa politică de a lupta cu fraude din sistemul finanţărilor europene. Colaborare bună cu Uniunea Europeană
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, s-a declarat mulţumit de colaborarea departamentului român cu OLAF, oficiul antifraudă de la Bruxelles, dar a adăugat că executivul are o datorie importantă, anume aceea de a verifica modul în care vor fi cheltuiţi banii care vor veni în România după aderare, sumă estimată a finanţărilor pe care le va primi România în perioada 2007 şi 2014 fiind aproape 27 miliarde de euro. Departamentul antifraudă, care a colaborat în anchetele sale cu DNA, Garda Financiară şi Inspectoratul General al Poliţiei, a constatat că principalele căi prin care banii europeni au luat altă destinaţie au fost licitatii fictive, prin care funcţionarii corupţi dirijau finanţări europene către firme în care aveau interese; sau folosirea de acte false pentru decontarea unor cheltuieli care nu s-au făcut în realitate. Principalii vinovaţi de fraude au fost fie funcţionari din ministere, fie primari sau consilieri locali. Din păcate însă, trebuie să spunem că prea puţine dosare de fraudă întocmite de DNA, au ajuns în instanţă, şi deci sumele recuperate sunt foarte mici. | LEGĂTURI LA SITE-URI EXTERNE BBC nu este răspunzător de conţinutul paginilor de Internet ce nu îi aparţin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Guvernul României