BBCRomanian.com

Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că România nu reuşeşte să cheltuiască banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, şi în special fondurile destinate agriculturii. Responsabilul european pentru programul SAPARD, Kaj Mortensen, a explicat că pînă acum Uniunea a pus la dispoziţiea României fonduri de 790 de milioane de euro, din care au fost contractate două treimi, iar plăţile făcute efectiv au fost de doar 450 de milioane de euro. El şi-a exprimat speranţa că rata de absorbţie a acestor fonduri va creşte până spre sfârşitul acestui an.

Aflat la Bucureşti, şeful unităţii SAPARD din direcţia pentru agricultură a Comisiei Europene, Kaj Mortensen a declarat că Bruxelles-ul e destul de preocupat de rata scăzută de absorbire a fondurilor europene din România.

"Îngrijorarea nu priveşte doar fondurile SAPARD. Ea este legată şi de viitor. Pentru că, dacă România nu poate mări serios rata de absorbţie a fondurilor SAPARD în următoarea perioadă, se pune întrebarea cum va putea atunci să asimileze fondurile de cinci-şase ori mai mari, care vor veni după aderarea ţării la Uniunea Europeană".

Domnul Mortensen a spus totuşi că trebuie respectate procedurile pentru obţinerea finanţărilor SAPARD în proiecte de dezvoltare rurală, pentru că nu se poate face rabat la calitatea programelor, doar de dragul creşterii vitezei de absorbţie a fondurilor.

Dănuţ Apetrei, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că la nivel central se ştie că procedurile de obţinere a unei finanţări SAPARD sunt "stufoase". El a spus însă că de multe întârzieri sunt responsabile şi Consiliile Locale, în această situaţie fiind nu mai puţin de 100 de proiecte.

Lucru confirmat şi de directorul Agenţiei SAPARD, Samoilă Szabo.
"Avem multe proiecte de infrastructură relativ întârziate. Durata de doi ani, de implementare a unui proiect, în multe cazuri este depăşită. Am acordat, în limite rezonabile, prelungirea acestor proiecte. Însă au apărut cazuri în care beneficiarii nu au făcut tot ce trebuia pentru implementarea proiectelor, aşa că avem proiecte reziliate. În ultima perioadă am reziliat trei proiecte de infrastructură".

Samoilă Szabo a dat ca exemplu de proiect reziliat unul iniţiat de Consiliul Local Rucăr, spunând că acesta "nu a reuşit, în doi ani şi două luni, să finalizeze procedurile de achiziţie publică, proceduri care în mod normal se finalizează în opt luni de zile".

Primarul din Rucăr, Dumitru Ghica, spune însă că de vină pentru întârziere sunt cei de la SAPARD, pentru că - deşi atribuirea proiectului a fost făcută conform legii şi la timp de autorităţile locale - avizul final de la SAPARD a urmat un drum întortocheat printre tot felul de contestări şi interese:

"Au spus că nu ne mai încadrăm în termen pentru executarea lucrării. Eu cred că a depins mai mult de SAPARD, pentru că soluţionarea contestaţiilor a durat vreun an de zile. SAPARD-ului îi convine, cu cât prelungesc mai mult aceste programe, cu atât mai au de unde mânca şi ei o bucăţică de pâine, că au salarii destul de mari", a declarat la BBC primarul Dumitru Ghica.

Localitatea Rucăr a pierdut prin rezilierea acestui contract aproape un milion de euro, fonduri destinate unor lucrări de canalizare şi pentru un sistem de epurare a apelor.