Dosarul Rompetrol se află de multă vreme în atenţia autorităţilor

Informaţiile cu privire la intenţia procurorilor de a pune sub supraveghere conturile mai multor oameni de afaceri, politicieni şi ziarişti au apărut în luna noiembrie, când procurorul general Ilie Botoş atrăgea atenţia că ar putea fi vorba despre o intoxicare a opiniei publice.

Potrivit şefului direcţiei de supraveghere a băncii naţionale, Nicolae Cinteză, discuţiile de la parchet au vizat condiţiile în care băncile pot oferi informaţii cu privire la conturile unor clienţi.

Dacă o anumită solicitare de informaţii nu îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de legea bancară, respectiv articolul 51, banca nu poate să ofere informaţiile Nicolae Cinteză

"Dacă o anumită solicitare de informaţii nu îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de legea bancară, respectiv articolul 51, banca nu poate să ofere informaţiile. Din câte am înţeles, există cinci bănci care au refuzat să pună la dispoziţia parchetului informaţile solicitate de acesta", a explicat Nicolae Cinteză.

Articolul de lege invocat de Nicolae Cinteză prevede că băncile pot furniza informaţii de natura secretului profesional la solicitarea scrisă a unor autorităţi ale statului. Trebuie însă îndeplinite nişte criterii - cum ar fi precizarea temeiului legal sau scopul solicitării.

Banca nu refuză să transmită informaţiile cerute, ci obiectează la modul în care au fost solicitate respectivele informaţii Dan Pascariu

Nicolae Cinteză nu a putut preciza dacă cererile procurorilor care anchetează dosarul Rompetrol corespund sau nu legii băncilor. De ce refuză totuşi băncile să ofere aceste informaţii? Preşedintele HVB Bank, Dan Pascariu, spune că cererile formulate de procurori nu se înscriu în condiţiile specificate de legea băncilor.

"Banca nu refuză să transmită informaţiile cerute, ci obiectează la modul în care au fost solicitate respectivele informaţii. Atunci când se cer informaţii, instituţiile trebuie să specifice în mod clar şi fără echivoc dacă împotriva persoanei sau a firmei despre care se cer date s-a pornit sau nu o cauză penală", a declarat directorul HVB Bank.

În dosar apar nume grele

La începutul lunii noiembrie 2005, mai multe publicaţii au relatat că procurorii care anchetează dosarul în care preşedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, este cercetat pentru manipularea pieţei de capital, intenţionau verificarea unor conturi bancare.

Au fost vehiculate, printre altele, numele premierului Călin Popescu Tăriceanu, cel al preşedintelui PNL Bucureşti, Ludovic Orban, sau cel al senatorului UDMR, Verestoy Attila.

	Senatorul UDMR Verestoy Attila

Printre cei vizaţi s-ar fi aflat şi Camelia Voiculescu, fiica preşedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu, fostul acţionar Rompetrol Sorin Marin, precum şi jurnalişti de la conducerea săptămânalului "Academia Caţavencu" cum ar fi Mircea Toma, Liviu Mihaiu şi Ioan T. Morar.

Se pare că solicitarea procurorilor ar fi fost făcută în baza legii 656 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Aceasta prevede că procurorul poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare atunci când "există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani." Prin "spălare de bani" se înţelege inclusiv ascunderea sau disimularea provenienţei unor bunuri, atunci când cel vizat ştia că la baza obţinerii acestora stă o infracţiune.

Cazul Rompetrol, mereu în atenţia autorităţilor

Există deja o întreagă istorie în relaţiile dintre Rompetrol şi procuratură.

În primăvară, preşedintele companiei, Dinu Patriciu, a fost chiar reţinut pentru o zi la Parchetul General, ceea ce a provocat reacţia unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi a premierului Călin Popescu Tăriceanu, care a dat celebrul telefon procurorului general pentru a se interesa de caz.

Telefon ce a generat la rândul său numeroase dispute politice. Rompetrol a dat în judecată statul român pentru hărţuirea companiei şi parchetul pentru nerespectarea confidenţialităţii unor informaţii ceea ce, spun avocaţii Rompetrol, ar fi adus companiei prejudicii de imagine.

Procurorii acuză "acte de corupţie"

În legislatura trecută, Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) a anunţat că investighează privatizarea Petromidia, rafinăria administrată de Rompetrol. Procurorii afirmau că se suspectează existenţa unor acte de corupţie în această operaţiune.

Investigaţia a survenit unui memorandum întocmit de departamentul securităţii naţionale de la Cotroceni, condus pe atunci de consilierul prezidenţial Ioan Talpeş. Documentul acredita ideea că vânzarea Petromidiei către o firmă turcească pe nume Akmaya ar fi fost mai avantajoasă decît cea făcută către Rompetrol.

Preşedintele Iliescu a recunoscut atunci că a trimis copii ale acelui document către mai multe ministere, "spre infromare şi analiză". Rompetrol a susţinut că întregul scandal a fost pus la cale de un grup de interese legat de rafinăria concurentă, RAFO Oneşti.

Preşedintele Rompetrol Dinu Patriciu a afirmat că tot ce scria în acel document cu antetul administraţiei prezidenţiale este "de la cap la coadă, o minciună". Ioan Talpeş a declarat că în opinia sa, exista pericolul unui impact negativ asupra bugetului naţional din cauza situaţiei pe care ar fi descoperit-o la Rompetrol.

Documentul este de la cap la coadă, o minciună Dinu Patriciu, preşedinte Rompetrol

Cercetarea începută de PNA a fost reluată în septembrie 2004 de către parchetul general de pe lângă instanţa supremă, cu aceleaşi capete de acuzare: înstrăinarea unor active ale rafinăriei Petromidia către unele societăţi din grupul Rompetrol, nereguli la înregistrarea unor venituri în contabilitate şi neplata la bugetul de stat a aproape 5.000 de miliarde de lei.

Ulterior, în dosarul Rompetrol au apărut acuzaţii legate de aşa numite manipulări pe piaţa bursieră făcute odată cu listarea la bursă a acţiunilor companiei. În noiembrie anul trecut, pe aceast temă a fost audiat la parchetul general chiar premierul Călin Popescu Tăriceanu, aflat printre cei care au achiziţionat acţiuni Rompetrol.

Rompetrol cere daune statului român

La rândul său, compania Rompetrol a dat în judecată statul român cerând daune de 100 de milioane de dolari, pentru prejudicii aduse pe piaţa bursieră prin hărţuirea şi afectarea imaginii conducătorilor companiei.

Avocaţii Rompetrol au invocat încălcarea unor acorduri româno-olandeze, sediul de bază al companiei fiind în Olanda.

De asemenea, preşedintele Rompetrol a făcut plângere penală împotriva celor care ar fi furnizat unei firme concurente un document secret din dosarul penal privind Rompetrol.