Uniunea Europeană se simte vulnerabilă

Oficiali europeni din domeniul energiei ţin miercuri la Bruxelles o reuniune de urgenţă, consacrată conflictului dintre Rusia şi Ucraina pe marginea preţului şi alimentării cu gaze.

La suprafaţă, la Bruxelles domneşte un sentiment de uşurare. Din câte se ştie, nici unul dintre clienţii europeni nu s-a pomenit cu gazele tăiate din cauza scăderii livrărilor, provocate de disputa Rusia Ucraina.

Dar asta nu înseamnă că îngrijorările au dispărut. Zone întregi ale Europei depind de gazele ruseşti - o dependenţă care ar urma să fie sporită, în cursul anilor viitori.

Acordul dintre Rusia şi Ucraina la care s-a ajuns miercuri pune capăt unei crize care a şocat Europa.

Comsarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a spus că există mecanisme prin care Europa să se asigure că dispute precum cea dintre Rusia şi Ucraina nu vor mai afecta rezervele altor state.

"Instrumentele cele mai importante sunt carta energiei şi protocolul privind tranzitul. Carta privind energia a fost ratificată deja de Ucraina dar Rusia, deşi a semnat documentul, nu l-a ratificat. Încă nu s-a ajuns la un acord privind protocolul tranzitului dar evident că e nevoie de reguli clare privind tranzitul gazului şi în general pentru cum trebuie acţionat în sectorul energetic", a declarat comisarul european.

El a spus că speră ca Rusia-care acum deţine preşedinţia grupului statelor puternic industrializate G8- să aducă în discuţie aceste chestiuni.

"Este necesar să stabilim un mecanism clar şi transparent în sectorul energatic, astfel încât rezervele Europei să nu mai fie afectate de asemenea dispute", a adăugat oficialul european.

Pe agenda întrunirii de azi va figura mai ales chestiunea strângerii de informaţii din care să rezulte cât de grav au fost afectate statele membre ale UE înainte de promisiunea Rusiei de a relua livrările la parametrii normali.

Comisia Europeană e de părere că statele membre ar trebui obligate să-şi facă rezerve de gaze pe care, la nevoie, să le vândă altor ţări.

A existat o iniţiativă de acest fel cu ceva mai mult de trei ani în urmă, dar pe atunci ea a fost, după expresia unui înalt oficial al Comisiei, "făcută zdrenţe".

Acum, însă, una dintre marile întrebări politice ale noului an va fi: ce are de făcut Europa în privinţa securităţii energetice?