Vicepreşedintele companiei ruseşti Gazprom, Alexander Medvedev, a acuzat Ucraina că ar fi luat 100 de milione de metri cubi de gaz din exporturile ruseşti destinate altor ţări, de când Moscova a întrerupt furnizarea gazului către Ucraina.

Kievul a negat că a luat din gazul destinat altor state, dar a precizat că va face acest lucru dacă temperaturile coboară sub limita îngheţului.

Rusia a întrerupt furnizarea gazelor către Ucraina fiindcă autorităţile de la Kiev au refuzat să semneze un nou contract cu Moscova care prevedea majorarea de patru ori a preţului perceput de Rusia pentru gaze.

La câteva ore de la măsura Rusiei de a reduce furnizarea de gaze naturale către Ucraina, unele ţări europene au anunţat că au înregistrat o diminuare a volumului de gaze pe care îl primesc din Rusia.

Astfel, autorităţile din Ungaria au anunţat că furnizarea de gaze s-a redus cu 25%.

Preşedintele comitetului ungar pentru afacerile externe, Zsolt Nemet, a declarat că Rusia nu îşi respectă obligaţiile.

“Avem o înţelegere cu Rusia. Gazele naturale şi petrolul trebuie să ajungă la graniţa Ungariei. Deocamdată, se pare că primim cu un sfert mai puţin. Nu ne interesează din ce motive se întîmplă acest lucru. Rusia are o obligaţie pe care trebuie să şi-o onoreze 100%. Ungaria depinde în totalitate de gazele ruseşti, iar alte ţări europene se află în aceeaşi situaţie. Chiar şi locuinţa mea ar putea fi afectată în scurt timp de această măsură a Rusiei”, a spus preşedintele comitetului ungar pentru afacerile externe, Zsolt Nemet.

Impactul măsurii luate de Rusia Ucraina - nu mai primeşte deloc gaze din partea Rusiei, dar prin conductele ucrainene trec exporturile Rusiei către alte ţări Ungaria - importurile au scăzut cu 25% Polonia - importuri reduse cu 14%. Varşovia are rezerve suficiente pentru o săptămână Austria - compania OMV a precizat că importurile au scăzut cu 20% Slovacia - presiunea gazului e redusă, dar compania de gaze a precizat că nu au fost afectaţi consumatorii Germania - încă nu sunt probleme, dar nu e exclusă furnizarea de gaze către marile companii Franţa - importă mult gaz din Rusia, dar guvernul de la Paris afirmă că nu sunt probleme

De asemenea, Polonia a anunţat că primeşte mai puţine gaze prin conductele care tranzitează teritoriul Ucrainei.

În România, ministerul economiei şi comerţului a cerut diviziei de distribuţie a Gazprom să menţină volumul livrărilor de gaze naturale, conform contractelor.

Reprezentanţii autorităţilor din Franţa, Germania, Italia şi Austria au cerut Rusiei şi Ucrainei să găsească de urgenţă o soluţie.

Şi autorităţile din Statele Unite s-au declarat îngrijorate de decizia Rusiei de a opri furnizarea de gaze naturale către Ucraina din cauza neînţelegerilor privind preţul.

Reprezentanţii Ministerului de Externe al Statelor Unite au declarat că acţiunile Moscovei creează insecuritate în domeniul energetic regional.

Un purtător de cuvânt al ministerului american de externe a declarat că Rusia şi Ucraina ar trebui să ajungă la o înţelegere care să asigure securitatea energetică în regiune, un rezultat care ar fi în interesul ambelor state.

Cum s-a ajuns aici?

Rusia oferea Ucrainei gaz la preţul de 50 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, iar acum Gazprom cere 200 de dolari pe mia de metri cubi.

Impasul acesta pare a fi o criză între ţările noastre Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin

Ucraina afirmă că nu are cum să plătească un asemenea tarif şi a acuzat Moscova că încearcă să facă presiuni politice prin majorarea preţului gazului.

Înţelegerea de până acum prevedea că Ucraina primea gaz ieftin din Rusia, în vreme ce Rusia folosea conductele de transport ale Ucrainei pentru gazul pe care îl exportă în alte ţări.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a admis că din cauza disputelor privind preţul gazelor, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina trec acum printr-o adevărată criză.

El a oferit Ucrainei un împrumut cu care Kievul să poată plăti preţul cerut de compania rusească Gazprom, dar guvernul Ucrainei a respins oferta.

Premierul Ucrainei a declarat că Ucraina nu se poate târgui nici dacă preşedintele Rusiei oferă un împrumut de la o bancă de primă mână "fiindcă Moscova ar controla acea ofertă".

Gazele şi politica

Relaţiile dintre Kiev şi Moscova s-au răcit după alegerile din Ucraina şi Revoluţia Portocalie de anul trecut care au adus la putere un preşedinte pro-occidental.

Autorităţile de la Kiev susţin în continuare că măsura luată de Rusia se datorează dorinţei Ucrainei de a deveni mai independentă faţă de Moscova şi de a dezvolta legături mai strînse cu Occidentul.

Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko

Analiştii sunt de părere că, dincolo de considerentele pur comerciale, criza are într-adevăr şi un pronunţat substrat politic, fiindcă Rusia încearcă astfel să continue să controleze, fie şi parţial, o Ucraină care a dat de înţeles că e mai deschisă de acum relaţiilor cu Occidentul.

Cum Ucraina este acum înclinată mai degrabă spre relaţiile cu ţările occidentale, analiştii sunt de părere că Rusia încearcă să sancţioneze Ucraina, forţând-o să plătească dacă tot vrea să aibă o atitudine aşa independentă şi orientată către Occident.

Pe de altă parte, Rusia pare hotărâtă să îşi recapete influenţa pe care o pierduse în ultimii ani asupra unora dintre fostele republici sovietice. Republica Belarus, de pildă, primeşte în continuare gaz la în jur de 50 de dolari pe mia de metri cubi.