Conducta va lega portul rus Wyborg de cel german, Greifswald

Conducta va trece pe sub Marea Baltică, va avea o mie de kilometri lungime, va costa aproximativ cinci miliarde de dolari şi va deveni funcţională în 2010.

Dar Marea Conductă Nord Europeană de Gaze - cum este botezată - este aspru criticată de Polonia şi de alte ţări din regiune care se tem că vor fi tăiate de pe lista clienţilor favorizaţi.

Construcţie rapidă

La doar trei luni după semnarea acordului pentru construirea conductei, Rusia se grăbeşte să-l pună în practică.

Semnarea a fost un semn al noului spirit de cooperare dintre Rusia lui Vladimir Putin şi Germania lui Gerhardt Schroeder - a fost unul dintre ultimele acorduri încheiate de fostul cancelar.

Pentru Rusia, a cărei economie creşte graţie rezervelor uriaşe de petrol şi gaze - dar care are nevoie să exporte aceste bogăţii pentru a menţine creşterea - acordul a fost un triumf.

Rusia fusese lovită financiar şi jignită de excluderea sa de la acordul - patronat de Statele Unite - de construire a unei conducte care să transporte petrolul din Marea Caspică prin Caucaz şi Turcia, ocolind Rusia.

Aceasta din urmă aprovizionează la ora actuală Europa cu un sfert din necesarul său de gaze naturale. Moscova susţine că scopul noii conducte este creşterea exporturilor şi diversificarea rutelor de livrare.

Nemulţumiri

Conducta scoate însă din ecuaţie Polonia, Ucraina şi ţările baltice. Toate continuă să primească gaze la preţ redus din Rusia - la o treime din preţul pieţei - deoarece permit ca gazele livrate Europei de Vest să le tranziteze teritoriul.

Acum sunt alarmate deoarece îşi simt compromisă securitatea energetică de construirea noii conducte.

Moscova susţine că are dreptul de a încasa preţuri la nivel mondial pentru energia exportată, dar clienţii din fostul bloc sovietic îi reproşează că foloseşte tactici de intimidare.

Polonia este suspicioasă şi faţă de Rusia şi faţă de Germania, iar o serie de dezacorduri recente cu Moscova au condus la o atmosferă mult mai naţionalistă în Varşovia.

Kievul - pe de altă parte - se simte pedepsit de preşedintele Putin pentru că a ieşit din orbita Moscovei intrând în tabăra Occidentală după Revoluţia Portocalie de anul trecut.