Ucraina şi Moldova acuză Rusia de şantaj politic

În opinia celor doi şefi de stat, ”în spatele acestor acţiuni ale părţii ruse nu poate să nu se observe acelaşi scenariu, planificat în prealabil, de presiune şi şantaj energetic, orientat spre subminarea dezvoltării economice a ţărilor noastre şi spre destabilizarea situaţiei sociale din interiorul lor.”

Republica Moldova şi Ucraina solicită Uniunii Europene susţinere în reluarea procesului de negocieri privind criza gazelor dintre Ucraina, Moldova şi Federaţia Rusă, cu implicarea experţilor internaţionali şi stabilirea unei perioade de tranziţie acceptabile pentru părţi, cu aplicarea principiilor de piaţă.

Deocamdată, efectele sunt minime

De asemenea, Chişinăul şi Kievul cer ajutorul Uniunii Europene în stabilirea preţului la gazele naturale ruseşti şi a tarifelor pentru transportarea lor.

Cele două ţări solicită aplicarea metodelor europene de stabilire a preţurilor şi instituirea moratoriului asupra preţurilor la gaze şi plăţi pentru tranzitarea lor pînă la încheierea negocierilor.

Cele două administraţii cer şi asigurarea tranzitării garantate a gazelor naturale ruseşti către consumatorii europeni în conformitate cu documentele bilaterale în vigoare.

Compania rusească Gazprom a tăiat alimentarea cu gaze a Ucrainei şi Republicii Moldova cu începere de la 1 ianuarie, după îndelungate tentative – eşuate - ale autorităţilor moldovene şi ucrainene de a renegocia noul preţ pentru gaze impus de exportatorul rus.

Deocamdată însă, efectele directe ale crizei gazelor asupra populaţiei din cele două ţări nu se fac simţite, după cum spune Elvira Chelaru, redactor şef al emisiunilor în limba română de la Compania de stat pentru radiodifuziune şi televiziune din oraşul Ujgorod, din vestul Ucrainei.

„Cel mai mare consumator de gaze naturale e Crivorog-Stali, acolo unde e Ianucovici. Deci, pentru întreprinderile mari asta va fi mortal, dar nu pentru consumatorii de rând. Spun aceştia că în oraş sunt probleme cu încălzirea, presiunea e mai mică, pentru ca oamenii să consume mai puţine gaze. Dar până acum nu au fost diferenţe prea mari. Poate peste vreo două zile se vor vedea efectele.”

Turkmenistanul îşi oferă sprijinul

În acelaşi timp, Turkmenistanul şi-a anunţat marţi disponibilitatea de a livra gaze naturale Republicii Moldova şi Ucrainei, ofertă făcută Chişinăului şi Kievului după ce Federaţia Rusă a sistat la 1 ianuarie livrarea gazelor în cele două ţări.

Se presupune că preţul cerut de Turkmenistan va fi considerabil mai redus. Cu Ucraina, de exemplu, negociază un preţ de circa 60 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, faţă de 160 cât pretinde Rusia acum Republicii Moldova.

În prezent, Republica Moldova îşi asigură necesarul de gaze prin livrările din Ucraina, din rezervele acesteia, cu care a stabilit totodată un regim reciproc de economisire.

După o înţelegere dintre preşedintele Vladimir Voronin şi omologul său Victor Iuşcenko, Republica Moldova importă numai 50 la sută din cantitatea necesară.

Pe de altă parte, reprezentantul oficial al Gazprom-ului, Serghei Kuprianov a declarat că Ucraina nu face altceva decât să livreze Republicii Moldova gazul pe care îl „fură” din conductele de tranzit.

Autorităţile Republicii Moldova şi Ucrainei au anunţat că vor continua negocierile cu Gazpromul. Potrivit presei ruse, o delegaţie de la Kiev a sosit marţi la Moscova. De asemenea, o delegaţie de la Chişinău a plecat în Federaţia Rusă pentru o nouă rundă de negocieri privind stabilirea preţului pentru exporturile de gaze ruseşti către Republica Moldova.