Actuala dispută pune Rusia, care a preluat preşedinţia G8, într-o lumină nedorită

Rusia a reluat livrările normale de gaze către o parte din ţările europene, în vreme ce disputa cu Ucraina pe marginea preţului gazelor a atins proporţii intercontinentale iar eforturile diplomatice de rezolvare a crizei - de asemenea.

UE încearcă să convingă cele două părţi să reia negocierile iar ambasadorii unor ţări europene, ai SUA şi Japoniei s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, care le-a declarat că doreşte să apeleze la arbitraj internaţional.

Rusia a oprit livrarea gazelor către Ucraina iar apoi a acuzat Kievul că ar fi deturnat o parte din gazul destinat clienţilor europeni, şi care trece prin conductele ucrainene. Ucraina a respins acuzaţia.

Mai multe ţări europene s-au plâns de scăderi ale livrărilor de gaze.

Washington-ul a avertizat Moscova împotriva utilizării aprovizionării cu energie ca instrument politic.

Oficialii UE din domeniul energiei urmează să ia în discuţie actuala criză în cadrul unei reuniuni programate pentru miercuri.

Acuzaţii de 'furt'

Rusia a cedat presiunii occidentale şi a trebuit să recunoască faptul că nu poate controla şi direcţiona gazele care trec prin Ucraina.

Compania Gazprom a emis o declaraţie în care arată că, de fapt, a sporit volumul gazelor în sistemul conductelor ucrainene de transport.

"Cu scopul de a preveni o posibilă criză energetică, cauzată de Ucraina, care ia ilegal gaze din sistem, Gazprom a decis să pompeze cantităţi suplimentare de gaze. Subliniem că suplimentul nu e destinat consumatorilor ucraineni, ci tranzitului către consumatorii de dincolo de graniţele Ucrainei" precizează declaraţia.

	Ungaria a constatat scăderea drastică a livrărilor de gaze

"Pot să o confirm, a declarat la BBC oficialul maghiar. În urma măsurătorilor presiunii convenite prin contract, putem trage concluzia că Gazprom şi-a ţinut promisiunea că va încerca să restabilească furnizarea necesară la graniţa ungaro-ucraineană."

De asemenea, Austria, care suferise o scădere de o treime în livrările de gaz, a anunţat că alimentarea normală e restabilită.

Rusia continuă să insiste că e vorba de o dispută pur comercială. Analiştii însă atrag atenţia că preţurile practicate de gigantul de stat Gazprom în spaţiul fostei URSS sunt extrem de diverse.

Preţuri şi preţuri

Singură Belarus mai beneficiază de preţul vechi, de 50 de dolari. Georgia, Armenia şi Azerbaidjan au avut parte de creşteri de la 60 de dolari pe mia de metri cubi la 110 dolari.

Statele baltice plătesc în jur de 120. Chiar şi aşa, faţă de 230 de dolari, cât plătesc statele din Europa pentru gazele ruseşti, tot e vorba de preţuri bune.

Dar nu şi pentru Ucraina, căreia i se cere să sară de la preţul minim la cel maxim: de la 50 la 230 de dolari.

Impactul disputei gazelor Ucraina - pierde 100% din importurile de gaz rusesc Austria şi Ungaria - livrările de gaz rusesc au scăzut, dar au fost restabilite Polonia - livrările au scăzut duminică cu 14%; încercări de alimentare printr-o conductă alternativă Slovacia şi România - livrările au scăzut cu o treime Germania - a anunţat scăderi, fără precizarea volumului Franţa - se bazează pe gazul rusesc; a raportat scăderi de 25-30% în livrări

Pe termen lung, Rusia ar avea de pierdut dintr-un asemenea joc, a spus el; oricum, Europa are de tras concluzii importante din întreaga dispută.

"Învăţămintele pe care ar trebui să le tragem de aici ar fi că e foarte primejdios să ne încredem într-o singură rută de aprovizionare, fiindcă, dacă apare vreo dispută, sau se produce un accident ecologic sau apar alte dificultăţi sau motive de blocare, atunci aprovizionarea cu gaz e afectată.

Lecţia e că trebuie diversificate şi aprovizionarea şi rutele ei. Şi de asemenea, că disputele dintre ţările producătoare şi de tranzit sunt extrem de periculoase" - a conchis oficialul european.

Reţeaua principalelor conducte de gaz din Europa centrală şi de est