Preşedintele rus Vladimir Putin

Kremlinul a justificat măsura ca urmare a unor "circumstanţe extraordinare" care afectează securitatea Federaţiei Ruse.

Rusia este nemulţumită de planurile Statelor Unite de amplasare a unor componente ale scutului anti-rachetă în Polonia şi Cehia.

Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa (CFE) limitează numărul armamentelor grele ce pot fi amplasate între Oceanul Atlantic şi munţii Urali.

Un purtător decuvât NATO a spus că secretarul general al Alianţei Atlanticului de Nord ar regreta foarte mult decizia, dacă ea s-ar confirma.

"Aliaţii consideră acest tratat o parte esenţială a securităţii în Europa", a declarat purtătorul de cuvânt.

Acordul CFE, unul dintre cele mai importante după încheierea Răzoiului Rece, a fost semnat la opt după desfiinţarea Pactului de la Varşovia, care reunea fostele state comuniste din Europa.

Tratat depăşit

Tratatul limitează numărul de tancuri, piese de artilerie grea şi avioane de luptă, precum şi numărul de militari ce pot fi amplasaţi în regiune.

	Tratatul CFE limitează libertatea de manevră a amatei Rusiei

Potrivit editorului european al BBC, Mike Sanders, anunţul american privind amplasarea scutului anti-rachetă în Europa a constituit picătura care a umplut paharul pentru Rusia.

Vladimir Putin consideră planurile americane ca un factor suplimentar de dezechilibrare a unui tratat, care deja impunea Rusiei limite privind amplasarea armamentelor convenţionale pe propriul teritoriu.

Kremlinul consideră că tratatul din 1990 este depăşit şi îi restrânge dreptul de a amplasa trupe în teritoriul Federaţiei Ruse.

Rusia a ratificat versiunea modificată a tratatului CFE în 1999, dar nu şi statele membre NATO.

NATO cere mai întâi retragerea retragerea trupelor ruseşti din cele două regiuni separatiste - Abhazia din Georgia şi Transnistria din Republica Moldova.

Cum comentaţi decizia lui Vladimir Putin?

Răspunsuri la [email protected]

Asistăm la o "lecţie" de negociere în stil rusesc (sovietic). Şcoala rusă a negocierii s-a bazat întotdeauna pe forţa brută, a armelor, ca argument în negociere. În mod invariabil Rusia a "jucat tare" când a fost vorba de negociere.
Care e miza negocierii? Este o miză economică şi una geo-politică. Miza economică se orietntează şi ea în geopolitica rusească actuală. Rusia vrea să aibă o zonă de influenţă economică ce coincide mai mult sau mai puţin cu vechea zonă de influenţă politico-militară a "Pactului de la Varşovia"; evident că îşi vede interesele economice zonale puse în pericol; îşi pierde argumentul negocierii în faţa europenilor prin plasarea de instalaţii militare americane. Rusia vrea să deţină controlul asupra petrolului şi gazelor aflate în spaţiul CSI. În ce priveşte geopolitica nu este un secret că visul lui Putin este să refacă vechea URSS, practic pe această idee a câştigat în campanie. Plasarea unor instalaţii militare în zonă ar periclita controlul pe care îl are asupra statelor ce formau vechiul URSS. Sunt formule care dau câştig în alegeri mai tot timpul în Rusia.
Albert Chiţu, Bucureşti

Oricât de repede se va reorienta spre Moscova politicianul român şcolit la şcoala democraţiei originale, rolul lui va fi minimal, întrucât va participa la un joc de anihilare reciprocă a două supraputeri. Jocul principal cu miză are loc în Asia.
Nicolae Muşat, Grecia

Rusia ştie foarte bine că nu este ameninţată militar sau economic de ţările occidentale. Cred că gradul de urgenţă a deciziei lui Vladimir Putin este forţat:
nejustificat şi simulat. Probabil că Rusia proiectează o nouă agendă internaţională pentru următoarele decenii. Deşi forma capătă contururi economice noi, mi se pare că fondul dominant al acestui nou proiect rusesc rămâne neschimbat.
Adrian Ardelean, Bucureşti

Probabil că domnului Putin îi place să joace dur. Este drept că a revitalizat economia Rusiei, dar aceasta este înca foarte departe de UE şi de SUA.
Dragoş Cioranic, Canada

Putin, spre deosebire de predecesorii săi a înţeles foarte bine lecţia istoriei. A revitalizat economia pe baza rezervelor strategice (petrol, gaze, metale rare, etc), a subordonat întreaga clasă politică şi economică din Rusia şi nu în ultimul rând a încheiat înţelegeri secrete cu ţările UE, astfel încât acum Rusia redevine un potenţial pericol militar şi strategic pentru America şi nu numai. Cu toate astea, pericolul este mai mult strategic (şantaj, impresie artistică, război rece) şi nicidecum real (război nuclear, invazie militară etc). Putin joacă o carte mare la "ruletă rusească". Din păcate, cel puţin deocamdată, nu avem în UE şi SUA un lider pe măsura D-lui Putin. Altfel spus, în politica globală avem de a face cu doi mari parteneri de afaceri: unul vinde, celălalt cumpără. Cel mai dibaci câştigă. Nu există afaceri "reciproc avantajoase".
Romeo Iulian Ciocănea, Botoşani

Fostul colonel KGB îşi arată din nou muşchii. Putin crede că joacă tare şi aşa va reuşi să intimideze Occidentul şi să sporească influenţa Rusiei pe arena mondială. Ceea ce nu vrea să recunoască preşedintele Rusiei este ca o nouă cursă a înarmărilor ar fi catastrofală pentru Rusia, la fel cum a fost în cele din urmă şi pentru URSS. Chiar dacă revin economic, ruşii sunt încă departe de SUA în ceea ce priveşte posibilităţile financiare. Prin urmare asistăm la un nou bluff al lui Putin.
Dan Comsa, Cluj