Alexandru Canţîr

„Soarta pe mai departe a Tratatului adaptat cu privire la forţele convenţionale în Europa (FACE) depinde de partenerii din cadrul acestui tratat. Cei care continuă, sub diferite pretexte, să tergiverseze ratificarea acordului privind adaptarea Tratatului, poartă întreaga responsabilitate pentru consecinţele negative ale unui asemenea curs”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe al Rusiei privind promulgarea de către preşedintele Putin a legii privind ratificarea Tratatului adaptat FACE.

Partenerii în cadrul tratatului FACE, asupra cărora Rusia aruncă povara responsabilităţii pentru „consecinţe negative”, deocamdată neclare, sunt statele membre ale NATO. Anume acestea şi, în primul rând, Statele Unite ale Americii condiţionează ratificarea Tratatului FACE de încetarea prezenţei militare ruse în Georgia şi regiunea estică a Republicii Moldova, în conformitate cu deciziile reuniunii OSCE de la Istanbul, din 1999.

La sfârşitul lunii trecute, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara condiţionarea ratificării Tratatului FACE de către occidentali de evacuarea trupelor ruse din Georgia şi Republica Moldova drept nejustificată.

Înţelegerile privind retragerea trupelor ruseşti din Georgia şi Republica Moldova, asupra cărora s-a convenit în cadrul reuniunii OSCE, au caracter politic şi nu juridic, spre deosebire de clauzele tratatului FACE, susţinea ministrul rus de Externe.

Rusia mai consideră inacceptabil faptul că ţările care au aderat recent la NATO, în primul rând statele Baltice foste sovietice, nu sunt semnatare ale acestui tratat, ceea ce ar permite - teoretic – o concentrare nelimitată de militari ai NATO la frontierele sale.

Comunicatul Ministerului de externe de la Moscova mai precizează că Rusia – citez - „şi-a parcurs partea sa de drum: şi-a îndeplinit angajamentele privind limitările forţelor convenţionale în Georgia şi Moldova, conform tratatului şi, în sfârşit, a ratificat Tratatul adaptat FACE”.

Dar şi-a îndeplinit oare, într-adevăr, Moscova aceste angajamente? Şi ce semnificaţie are, de fapt, ratificarea de către Rusia a Tratatului FACE?

Analistul politic Nicu Popescu crede că: „formal, Rusia în mare parte s-a conformat prevederilor Tratatului FACE adaptat, însă cea mai mare problemă este că Rusia nu s-a conformat pachetului politic adoptat la Istabul în 1999 prin care nu doar Tratatul FACE era adoptat, ci şi obligaţia politică a Federaţiei Ruse de a se retrage din Georgia şi Moldova. Or, la acest capitol Rusia rămâne restanţieră şi nici dorinţa Rusiei de a-şi retrage armamentele şi armata din Georgia şi Moldova nu este deloc evidentă. Semnificaţia acestei decizii este mai degrabă una propagandistică pentru că Rusia va încerca să preseze discursiv Occidentul pentru a obţine ratificarea acestui Tratat. Însă, din punct de vedere practic, Tratatul nu poate intra în vigoare atâta timp cât toate statele semnatare nu l-au ratificat. Iar atâta timp cât Tratatul nu este ratificat, Statele Baltice nu pot adera la acest Tratat”.

Forţate să aleagă, iarăşi, în această confruntare dintre Occident şi Rusia, declarată la Chişinău partener strategic, autorităţile comuniste moldovene par să se simtă păşind din nou pe un câmp minat.

Din acest motiv, Chişinăul şovăie deocamdată să ia o poziţie explicită. Rămâne de văzut dacă Republica Moldova va da curs invitaţiei Rusiei de a ratifica rapid Tratatul, dacă, dimpotrivă, va reconfirma condiţiile occidentului pentru ratificarea acestui tratat sau dacă va oferi o soluţie ca şi varza să rămână întreagă şi capra – sătulă.