Pachetul de legi a fost adoptat tacit la Camera Deputaţilor, aflându-se în prezent la Senat, care a cerut punctul de vedere al CSAT asupra acestor proiecte.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a dat detalii, într-un interviu la BBC, despre acest puncte de vedere.

Ascultaţi interviul cu Teodor Meleşcanu

Propunerile CSAT

CSAT propune comisiilor de specialitate ale Senatului să ia în considerare posibilitatea comasării, într-un singur act normativ, a proiectul de "lege privind securitatea naţională a României şi a legii privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie".

CSAT dă şi un posibil titlu al viitorului act normativ: "Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate".

De asemenea, se propune menţinerea în forma actuală a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), a Serviciului de Transmisiuni Speciale (STS), şi a departamentelor din cadrul Ministerelui de Interne şi Ministerul Apărării, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi al atribuţiilor şi subordonării.

CSAT nu este de acord nici cu iniţiativa de înfiinţare a unei singure autorităţi naţionale pentru interceptarea telefoanelor, deoarece, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei, aceasta nu ar garanta îmbunătăţirea semnificativă a activităţii în domeniu.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării propune în schimb preluarea unora dintre prevederile din acest proiect şi includerea lor în proiectul de lege privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate, precum şi o creştere a controlului efectuat de Parlament, CSAT şi Guvern în acest domeniu.

Comunitatea de Informaţii

În actualele proiecte, Comunitatea este prezentată ca o structură neunitară, relaţionată neclar în raporturile de lucru cu CSAT şi care dublează inutil eforturile unor instituţii deja existente Administraţia Prezidenţială

În privinţa Comunităţii Naţionale de Informaţii, organism înfiinţat la cererea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, CSAT solicită iniţiatorilor să clarifice rolul şi atribuţiile acesteia.

Comunitatea, cred membrii CSAT, ar dubla în mod inutil eforturile unor instituţii deja existente.

Ei propun de altfel ca această instituţie să rămână în continuare în cadrul CSAT şi să fie coordonată de un consilier de stat din Departamentul Securităţii Naţionale.

Serviciile de Informaţii

În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea SRI şi SIE, CSAT a decis ca directorii instituţiilor respective să trimită comisiilor de specialitate ale Senatului propunerile de îmbunătăţire a proiectelor din domeniu.

Pachetul de legi privind securitatea naţională a stârnit dispute între preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu.

Varianta propusă de CSAT, realizată în mare parte de serviciile de informaţii, a fost serios modificată la guvern, de consilierii premierului.

Mare parte din atribuţiile preşedintelui trec în varianta guvernului, la premier.

Restricţii pentru SRI şi SIE

Legile SRI şi SIE, precum şi statutul ofiţerilor de informaţii, au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor şi urmau să fie dezbătute de Senat, dar era necesar avizul CSAT.

	Premierul Tăriceanu obţine o victorie cu privire la pachetul de legi ale siguranţei

Despre varianta iniţială, aprobată de CSAT şi susţinută de preşedintele Băsescu, mai multe organizaţii neguvernamentale şi consilierii premierului au spus că ar da puteri prea mari ofiţerilor de informaţii, în dauna drepturilor cetăţenilor.

Concret era vorba de faptul că ofiţerii de informaţii ar fi primit o imunitate sporită, adică nu ar fi fost traşi la răspundere, dacă în cazul unor operaţiuni de securitate, ar fi provocat daune unor cetăţeni sau proprietăţilor acestora.

În plus, ofiţerii de informaţii ar fi putut să facă aproape tot ce face un procuror în cursul unei anchete penale, adică să strângă documente sau chiar să audieze martori.

În cele din urmă, în varianta adoptată de guvern, aceste lucruri ar putea fi făcute de ofiţerii de informaţii doar în cazurile privind acuzaţiile de terorism.

Altă problemă cu legile securităţii este posibilitatea serviciilor de informaţii de a face afaceri pentru a se autofinanţa.

Acest lucru era permis în varianta CSAT, dar a fost scos în varianta guvernului.

Ce va zice Traian Băsescu?

Fuga din ţară a lui Omar Hayssam, singurul acuzat de terorism în România, a arătat necesitatea actualizării legilor serviciilor de informaţii, mai ales în domeniul colaborării dintre ele şi al cooperării dintre ofiţerii de informaţii şi procurori.

Demisia şefilor SRI şi SIE după acel episod a arătat că legea Serviciului de informaţii Externe nu corespunde Constituţiei în chestiunea numirii directorului serviciului.

Varianta guvernului mai prevede trecerea în subordinea Parlamentului a Comunităţii Naţionale de Informaţii, structura creată la Preşedinţie pentru analiza informaţiilor primite de la toate serviciile secrete.

În plus, Serviciul de Protecţie şi Pază şi cel de telecomunicaţii speciale, aflate în coordonarea Preşedinţiei, ar urma să devină departamente în cadrul Ministerului de Interne, lucru cu care nu este de acord nici preşedintele Băsescu, dar nici PSD.

În fine, nici propunerea PNL, de înfiinţare a unei Autorităţi Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, care ar urma să fie singura instituţie care să se ocupe de ascultarea telefoanelor, nu este agreată de toată lumea.

PSD, care are o variantă proprie a legilor securităţii, nu a căzut de acord cu PNL pentru adoptarea unei forme comune a acestor legi, care chiar dacă ar fi aprobate în Parlament, ar urma să fie trimise la promulgare preşedintelui.

Iar dacă Traian Băsescu va reveni la Cotroceni după referendumul din 19 mai, ar putea retrimite Parlamentului legile securităţii dacă nu ar fi de acord cu forma finală a lor.