Traian Băsescu spune că toate serviciile ar rămâne sub control parlamentar

Ideea a apărut prima oară în urmă cu câţiva ani. Şi atunci, ca şi acum, proiectul a stârnit dezbateri aprinse, în special cu privire la utilitatea şi viitoarea subordonare a unei asemenea structuri. Preşedintele Băsescu i-a explicat lui Mircea Zamfir cum vede el eventuala "comunitate de informaţii".

BBC: Comunitatea de informaţii, domnule preşedinte. Cam toată lumea şi-a spus părerea şi sunt viziuni oarecum diferite. Care este problema?

Traian Băsescu: Problema este că până la urmă va trebui să se ajungă la o soluţie. Fiecare îşi imaginează cum vrea Comunitatea de informaţii. Eu vă pot spune cum va fi. Nici unul dintre servicii nu va fi scos de sub control parlamentar. Legea obligă la control parlamentar. Dar o să vă dau un exemplu, chiar vă invit la mine în birou să vedeţi ce volum de informaţii vin la preşedintele României în fiecare zi, de la Serviciul Român de Informaţii, de la Serviciul de Informaţii Externe, de la Armată, de la Serviciul de informaţii al Internelor, de le SIPA. E un volum care înseamnă mult peste 150, uneori 200 de pagini.

BBC: Pe zi?

Traian Băsescu: Pe zi. Niciodată Preşedintele României nu le va citi. Vă pot spune că în primele trei zile m-am străduit. După care, am renunţat s-o mai fac, dându-mi seama că este una din marile capcane în care un preşedinte poate să cadă: să citească documentele trimise de la serviciile de informaţii, pentru că îi blochează toată ziua. Şi atunci chiar am luat măsura - după 2-3 săptămâni - dându-mi seama că informaţia trebuie valorificată pe de o parte, iar pe de altă parte că nu pot să citesc cât mi se dădea, şi mai ales să sintetizez, am creat un colectiv de patru oameni care le citesc şi seara primesc o sinteză de două pagini. Este un început de comunicare de informaţii, dar ea trebuie dezvoltată, ca beneficiar al acestor sinteze să nu fie doar preşedintele României, ci să fie toate structurile interesate, Guvern, ministere şi alte structuri ale statului, pentru că în acelaşi timp s-a creat un sistem de dispecerizare al informaţiei sintetizate de PCL 4,5, servicii care vor alcătui comunitatea de informaţii. Una este informaţia de care are nevoie primul ministru, altă cea de care are nevoie ministrul de Externe, de altă infomaţie au nevoie ministrul Industriilor sau al Transporturilor. Deci este clar că această funcţionare haotică şi lipsită de sinteze, lipsită de capacitea de a pune cap la cap informaţia de azi cu cea de acum 18 zile, de la un alt serviciu, nu face decât să diminueze eficienţa informaţiilor pe care le pun la dispoziţie serviciile de informaţii. Din acest motiv, crearea comunităţii de informaţii este necesară şi va fi un consilier prezidenţial care va conduce această structură de analiză şi va distribui informaţia analizată şi sintetizată către toate instituţiile, în afara faptului că serviciile vor rămâne să funcţioneze aşa cum sunt în control, în subordinea Ministerului de Interne, în subordinea Ministerului Apărării sau a Ministerului Justiţiei. Deci, comunitatea de informatii trebuie privită strict ca o structură de analiză şi sinteză, de eficientizare a utilizării informaţiilor şi nu ca o structură care secretă, care adună sub comandă unică serviciile de informaţii. Ele sunt subordonate CSAT-ului prin lege şi prin Constituţie. Nimeni nu le poate trimite în altă parte decât acolo unde le trimite Constituţia şi legea.

BBC: Ele mai sunt şi altceva şi vă citez propriile dvs cuvinte: "sunt un rău necesar", vorbeaţi despre serviciile secrete şi despre un "sistem ticăloşit". Îmi voi permite un joc de cuvinte: "Un sistem ticăloşit necesar".

Traian Băsescu: Sistemul ticăloşit, expresia pe care am folosit-o, s-a referit la sistemul de stat şi n-a fost adresată direct serviciilor, iar expresia "sunt un rău necesar" a fost adresată serviciilor. Acum dumneavoastră le-aţi pus la un loc. Ele trebuie să treacă printr-un proces accentuat de continuare a reformelor, nimeni nu poate spune că aici nu s-a întâmplat nimic, mai ales după intrarea României în NATO, ele s-au adaptat structural exigenţelor calităţii României de stat membru NATO, dar reforma trebuie să continue şi va continua fără menajamente. În acelaşi timp, vă rog să luaţi notă de faptul că nu sunt un politician atât de naiv încât să cread că serviciile secrete sunt formate din fete mari. Nici un serviciu secret din lumea asta nu-i format din fete mari şi din inocenţi. De regulă, sunt formate din oameni cu experienţă, care au nevoie tot timpul de un reper şi atâta timp cât sunt puşi să sevească interesul naţional o vor face. Dacă li se cer alte lucruri decât interesul naţional, deja intrăm într-o zonă în care nu mai putem vorbi de servicii secrete într-un stat democratic. Obiectivul meu e să le folosesc în interes naţional.

BBC: Spuneaţi în 26 mai: "în serviciile secrete mai sunt foarte puţini ofiţeri ai fostei securităţi şi nu în poziţii importante". Şi totuşi, în cazul eliberării jurnaliştilor români din Irak s-a vorbit despre "o cârtiţă" ceauşistă, un informator reactivat. Cineva racolat pe vremea lui Nicolae Ceauşescu ar fi dat o importantă mână de ajutor.

Traian Băsescu: Aţi auzit asemenea informaţii de la oficiali români care ştiu despre ce e vorba?

BBC: Nu, în schimb au existat multe materiale bine documentate, în Franţa au apărut.

TB : Îmi pare rău, n-au fost bine documentate, îmi pare rău că nu vă pot prezenta lista oficialităţilor SIE şi SRI care urmează să fie decoraţi ca urmare a reuşitei din Irak. Aţi vedea acolo absolvenţi de sociologie, de drept, ai Institului Naţional de Informaţii de după 1989. Cea mai mare parte a celor care au participat la acţiunea din Irak sunt ofiţeri tineri, au avut şi o satisfacţie, de ziua SRI-ului, când am decorat 6 ofiţeri şi am fost plăcut surprins să văd că dintre cei propuşi pentru decorare ca urmare a acţiunii din Irak erau 4 din cei 6 şi n-am putut să-i mai decorez încă o dată de la precedenta decorare. Operaţiunea a fost făcută de noile servicii de informaţii ale României. Fabulaţia cu "cârtiţa" lui Ceauşescu care a salvat ziariştii români şi francezi este o fabulaţie fără acoperire.

BBC: Domnule preşedinte, ce părere aveţi despre legea lustraţiei ? Trebuie să apară un proiect. Dacă această lege, care avea o încărcătură morală mare în 1990, ar fi promovată de Parlamentul României n-am avea probleme la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ? Ar afecta sau nu libertatea fiecărui individ de a face politica sau de a deţine funcţii importante în stat?

Traian Băsescu: O lege a lustraţiei cred că poate fi etichetată ca fiind binevenită în primul rând pentru că ea are menirea de semnal. După părerea mea, acum, la 16 ani de la Revoluţie, este deja puţin întârziat actul politic, dar, dacă va fi, vă asigur că o voi promulga fără reţineri. În al doilea rând însă, cred că această lege poate să producă efecte doar cu condiţia ca regimul comunist să fie declarat ca fiind un regim criminal. Trebuie argumentat ştiinţific, pregătită documentaţie, pentru că, altfel, suntem în zona declaraţiilor politice fără eficienţă. Eu am avut o discuţie cu domnul Ticu Dumitrescu, care îmi cerea cu energie să cer scuze, în numele statului român, victimelor comunismului. Sigur, poţi să-ţi faci o pagină şi să te duci în Parlament, dar pentru ca gestul să aibă consistenţă, el trebuie argumentat ştiinţific. La fel cum s-a făcut o comisie pentru Holocaust, recunoscut ulterior de preşedintele Iliescu ca fiind o realitate a României, la fel trebuie făcută o comisie pentru evaluarea a ceea ce s-a întâmplat în anii '50-'60, poate şi mai târziu, şi un document ştiinţitic trebuie să stea la baza unei astfel de acţiuni politice. Altfel, rămânem în zona în care tot vorbim, dar ne e greu să facem ceva. Sigur, oricare dintre noi ştie că a fost greu, ştie că nu aveam lumină, că stăteam în frig. Oricare dintre noi ştie că aveam două ore de televiziune, oricare dintre noi ştie că erau prost hrăniţi copiii, oamenii, în general, dar acestea toate trebuie să iasă din zona a ceea ce am simţit fiecare pe pielea noastră, trebuie aşezate într-un document ştiinţific, făcut de oameni recunoscuţi, şi abia atunci vor dobândi şi greutatea pe care se poate sprijini un gest politic de scuze din partea statului român faţă de cei care au fost victime ale comunismului.

BBC: Dosarele Revoluţiei şi ale mineriadei din 13-15 iunie 1990 par să fi luat avânt în ultima vreme...

Traian Băsescu: ..merg şi dosarele fostei Securităţi, care se predau într-un ritm ridicat la CNSAS...

BBC: Iată ce spuneaţi dumneavostră în 25 mai: "nu am să înţeleg niciodată de ce SRI nu a predat arhiva fostei Securităţi", iar în 13 mai, puţin mai devreme, într-un interviu în "Adevărul", spuneaţi: "o mare parte din foştii ofiţeri de Securitate sunt implicaţi în economie".

Traian Băsescu: Acum sunt predaţi 7,5 kilometri de arhivă, ceea ce echivalează cu aproximativ 2 milioane de dosare şi, până la sfârşitul anului, toţi cei 12 kilometri vor fi predaţi şi cu cheia de accesare pe suport magnetic.

BBC: Au existat tot felul de speculaţii la nivel înalt, care spun că, dacă fostul preşedinte Ion Iliescu ar fi câştigat alegerile din PSD, dosarele Revoluţiei şi ale mineriadei nu ar mai fi mers la fel de iute.

Traian Băsescu: Nu cred! Nimeni şi nimic nu mai poate opri dosarele mineriadelor!