Rep: Domnule preşedinte, de ce vă plac americanii ?

Traian Băsescu: Nu se pune problema între a plăcea sau nu. Când e vorba de relaţiile între state, problema esenţială este interesul, iar România şi Statele Unite au, în unele zone, interese comune. De exemplu, Marea Neagră, Afghanistan şi Irak sunt locuri unde suntem legaţi ca interes, iar politica la nivel de state se face în primul rând la nivelul interesului de stat. Pentru noi, faptul că SUA dau o atenţie deosebită zonei extinse a Mării Negre, este un element de interes major, care este convergent cu interesele pe termen mediu şi lung ale României.

BBC: Unde vă despărţiţi? aţi spus că o serie de lucruri ne leagă, automat se deduce că sunt şi unele care ne-ar fi mai puţin apropiate.

Traian Băsescu: Trebuie să recunosc că nu avem probleme în divergenţă cu SUA, cum nu avem probleme în divergenţă cu nici un stat al UE. România, în politica ei externă, promovează fără rezerve o strânsă relaţie euro-atlantică.

BBC: Ce facem cu Irakul, domnule preşedinte? Preşedintele SUA spunea că nu se pune problema retragerii forţelor americane din Irak. Noi ce facem, ne gândim la un calendar, nu ne gândim?

Traian Băsescu: Aici România este poate mai precisă decât preşedintele Buch. România va părăsi Irakul atunci când vor fi îndeplinite două condiţii. Una: solicitarea expresă a guvernului legitim al statului irakian şi a doua: ajungerea la aceeaşi concluzie în discuţiile cu partenerii cu care ne aflăm în Irak. Atunci când cele două condiţii vor fi îndeplinite, solicitarea guvernului irakian şi analiza împreună cu aliaţii şi vom ajunge la concluzia că este momentul ca România să părăsească Irakul, atunci îl vom părăsi.

BBC: Domnule Preşedinte, Iranul are un nou preşedinte. Ce fel de relaţii o să creem cu state precum Iranul, Siria… Pe 14 iunie, spuneaţi, încă sub impresia rezolvării crizei ostaticilor, că abandonarea relaţiilor României cu statele arabe în ultimii 15 ani a fost o eroare politică şi ea va fi corectată. La ce v-aţi referit ?

Traian Băsescu: Suntem o ţară care a avut bune relaţii cu ţările arabe. Din păcate, în ultimii 15 ani, aceste relaţii s-au diminuat continuu, iar România a înregistrat serioase pierderi din punctul de vedere al comerţului exterior. Ne-am propus o reînnodare a relaţiilor politice cu statele arabe, ceea ce va însemna crearea vehicolului politic care să permită redeschiderea relaţiilor economice. România are un consistent deficit al balanţei de plăţi externe, ca urmare a unei creşteri explozive a importurilor în raport cu exporturile, iar pieţele statelor arabe pot fi pieţe pentru produsele româneşti. Iar pentru a reveni cu produse ale industriei româneşti pe pieţele statelor arabe este absolut necesară reînodarea relaţiilor diplomatice şi politice cu aceste state.

BBC: A face comerţ cu statele arabe din ceea ce la Washington se numeşte "axa răului" presupune totuşi şi nişte concesii de natură poitică. Cu peste 15 ani în urmă, bunele relaţii cu statele arabe au însemnat şi mii de studenţi arabi în România, o mulţime apoi recrutaţi de Securitate. Despre mulţi s-a spus că au folosit ţara noastră şi profesiunea pe care şi-o alegeau drept acoperire pentru alte acţiuni: baze de antrenament, şamd. Era vorba de bune relaţii în spirit ceauşist şi comunist. Cum veţi face faţă la acest tip de presiuni, dincolo de schimburile comerciale ?

Traian Băsescu: Aşa cum state democratice fac comerţ şi au relaţii politice cu statele arabe, nu văd de ce România ar rămâne cu complexul relaţiilor de tip Ceauşescu şi n-ar găsi un alt mod de dezvoltare a relaţiilor diplomatice, politice şi economice cu aceste state. Nu-i nici un păcat să ai relaţii comerciale şi politice cu Iordania, cu Arabia Saudită, cu Kuweitul, cu Katarul, cu Libia. Sunt departe de a fi un politician care stă ancorat în istorie, ca să nu ia decizii pentru prezent şi viitor. Pentru mine, România trebuie mişcată înainte plecând de la realităţile de astăzi şi nu de la realităţile lui Ceauşescu.

BBC: Să venim pe continent, în Europa. Aici, teoretic, vâltoarea nu-i mai mică după cele două referendumuri împotriva Constituţiei europene, dar există un partener din axa dumneavoastră, Washington-Londra-Bucureşti, care preia comanda Uniunii, pentru următoarele 6 luni. E vorba de Marea Britanie.Vă simţiţi mai confortabil că Tony Blair este cel care deţine frâiele Uniunii Europene în această perioadă?

Traian Băsescu: Fără îndoială, preşedinţia Marii Britanii este o şansă pentru România. Ştim, cu certitudine, că România va avea şansa unei evaluări corecte. Ceea ce nu înseamnă că nu s-ar fi întâmplat acelaşi lucru dacă ar fi fost o preşedinţie franceză sau germană, sau olandeză. Dar ştim, cu certitudine, că Marea Britanie a fost cea care a susţinut începerea negocierilor cu România, a fost consecventă în susţinerea României, iar şansa deosebită pe care o are Uniunea este că Tony Blair, Marea Britanie dau Uniunii o preşedinţie foarte puternică, într-o situaţie care este etichetată a fi situaţie de criză. Este clar că o preşedinţie ca cea britanică este în măsură să depăşească prin compromis criza, în timp ce, probabil, o preşedinţie mai slabă, a unui stat foarte mic, n-ar fi fost cea care să stimuleze depăşirea crizei.. Cred ca Marea Britanie nu va pierde ocazia să scrie o filă din istoria pozitivă a UE.

BBC: Recent, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Quinton Quayle, a avut o oarecare schimbare de ton în discursul despre aderarea României la Uniunea Europeană. S-a vorbit şi de faptul că nu am fi prea bine pregătiţi, sau că, în orice caz, ar mai fi de aşteptat, de analizat aderarea în 2007. Aţi simţit această schimbare, sau e doar o opinie din afara lumii diplomatice?

Traian Băsescu: Este o opinie a domnului ambasador, pe care noi o respectăm. În acelaşi timp, ar fi o copilărie să spunem că România şi-a atins toate obiectivele pe care s-a angajat să le atingă în negocieri. Mai este de parcurs un drum, îl vom face. Singurul nostru obiectiv acum este să acoperim cu acţiune toate angajamentele luate de România în negocieri, indiferent cât au fost ele de dificil de acceptat şi de transpus în realitate. Aceste angajamente fac parte din Tratatul de Aderare, România şi le-a asumat, iar ambasadorul Marii Britanii are dreptate spunând că, în momentul de faţă, mai sunt destule de făcut.

BBC: Domnule preşedinte, sunt o seamă de informaţii care vorbesc de posibilitatea amânării aderării cu un an, în cazul României şi Bulgariei.

Traian Băsescu: Dacă nu ne vom îndeplini perfect obligaţiile asumate prin negocieri şi Tratatul de Aderare, sunt convins că se va produce amânarea. Din acest motiv, presiunea mea pe instituţiile statului este să-şi îndeplinească irepoşabil obligaţiile asumate. De aceea şi vorbeam de şansa pe care o are România, prin preşedinţia britanică, pentru că aproape ne garantează un raport corect, un raport fără influenţe politice, care să ţină cont de momentul politic dintr-o ţară sau alta. Ştim că există această discuţie despre amânare, în acelaşi timp, îmi este foarte bine cunoscut faptul că europenii ţin cont de existenţa unui Tratat, cu obligaţii şi drepturi de ambele părţi. Nu numai România are obligaţii. Obligaţii au şi Uniunea Europeană şi Comisia Europeană. Nu numai Uniunea Europeană are drepturi, drepturi are şi România. Şi primul drept pe care România îl are este dreptul la o evaluare corectă.

BBC: În ce punct este România în special vulnerabilă ? Dumneavoastră de care capitol vă e mai teamă - de cel referitor la concurenţă şi problema ajutoarelor de stat sau de cel privitor la justiţie?

Traian Băsescu: De justiţie. Pentru că, în ceea ce priveşte Consiliul Concurenţei, progresele sunt vizibile. Justiţia este însa nu numai o zonă în care executivul, practic, nu poate să intervină, dar este şi puternic influenţată de percepţie. Justiţia are mecanismele ei interne, nu este supusă executivului care s-o ordoneze şi, chiar dacă ar deveni, la un moment dat, operativă, îndreptându-se către standarde europene, mai este de parcurs un drum lung până la realizarea unei percepţii pozitive. În nici un caz, nu sper ca percepţia să fie pozitivată până la sfârşitul anului. În acelaşi timp, am convingerea că magistraţii au înţeles mesajul că trebuie să-şi autocontroleze sistemul în aşa fel încât să dea primele semne concrete că se produce modernizarea justiţiei şi eficientizarea justiţiei. Aici trebuie clarificate lucrurile şi din punct de vedere legal: cel care administrează justiţia, în conformitate cu legislaţia nouă a României, este CSM. Ministrul Justiţiei nu mai administrează justiţia ca în perioada guvernului Năstase. Toată autoritatea administrării justiţiei a fost transferată Consiliului Superior al Magistraturii, ca element de independenţă a justiţiei în raport cu executivul şi cu Parlamentul.

BBC : Curtea Constituţională urmează să analizeze în aceste zile întregul pachet legislativ privind legile proprietăţii şi justiţiei. Exista un risc destul de important să se ia o decizie negativă. Se mai poate atunci schimba ceva în privinţa percepţiei justiţiei despre care vorbeaţi, pentru integrarea la termen in UE ?

Traian Băsescu: Categoric, nu. Respingerea pachetului legislativ pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea înseamnă, cert, ratarea obiectivului 2007.

BBC: Dacă, pe data de 6 iulie, Curtea Constituţională respinge acest pachet legislativ spuneţi că putem pune punct integrării la termen în UE. Dar există şi un calendar intern. Să însemne acest lucru şi paşi mari către alegeri anticipate?

Traian Băsescu: Nu. În momentul de faţă, neajungându-se la un consens in interiorul Alianţei cu privire la alegerile anticipate, ar fi prea târziu ca subiectul să mai fie abordat de acum înainte. Probabil după raportul de ţară al Comisiei Europene se va mai putea relua subiectul.

BBC: Dacă se respinge acest pachet legislativ, va fi o criza majoră pentru guvernul Tăriceanu şi pentru întreaga administraţie.

Traian Băsescu: Oricum, în momentul de faţă, fiind la stadiul la care nici o decizie nu e luată în interiorul Alianţei, avem obligaţia să împingem lucrurile, în orice condiţii, pâna la Raportul de ţară, indiferent care va fi poziţia Curţii Constituţionale.

BBC: Preşedintele PD, Emil Boc, spunea în 12 iunie: "ar fi ideal să câştigăm alegerile anticipate sau la termen, să fim partidul care coordonează scena politică românească. Domnul Boc nu se referea la Alianţă. Vedeţi fostul dv. partid încercându-şi norocul de unul singur?

Traian Băsescu: Cred că ar fi o mare greşeală şi o mare eroare politică ruptura şi mersul separat în alegeri anticipate. Soluţia corectă, din punct de vedere politic, este Alianţa împreuna, în eventuale alegeri anticipate. Nu mi se pare că o separare a celor două partide ar fi, în momentul de faţă, o soluţie, iar din punct de vedere politic nici măcar nu trebuie făcută construcţia pe anticipate duse separat, pentru că aceste două partide au un protocol cu valabilitate pâna in 2008, prin care sunt legate unul de altul. Tentaţia de a spune acum că PD-ul e mai tare decât PNL-ul este greşită. În mesajul pe care eu l-am dat Convenţiei Partidului Democrat a existat un pasaj extrem de clar în care susţineam ca cele două partide să-şi respecte angajamentul şi protocolul pe care l-au semnat pâna în 2008. În analiza mea, ca om politic, cele două partide nu au dreptul să se despartă înainte de alegerile legislative din 2008, dacă atunci vor fi alegerile la termen.