Deputaţii din Comisia juridică au modificat Legea referendumului

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat modificarea articolelor din Legea referendumului referitoare la demiterea preşedintelui ţării.

Conform noului text, un preşedinte ales în al doilea tur de scrutin, ar putea fi demis la referendum, cu votul a jumătate plus unu din cei care se prezintă la vot, nu cu jumătate plus unu din numărul celor înscrişi pe listele electorale.

PD contestă modificările

Iniţiativa PSD este contestată de PD. Deputatul Daniel Buda susţine că modificarea Legii referendumului ar fi legată de intenţia anunţată de PSD de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu.

"Proiectul de lege încalcă evident Constituţia...acest proiect are ca ţintă schimbarea preşedintelui Băsescu" e de părere deputatul PD, Daniel Buda.

În plus, susţine deputatul PD, votul din Comisia juridică va fi contestat la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pe motiv că nu s-a supus la vot articol cu articol, ci întregul text.

Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PC Sergiu Andon, admite că dezbaterile au iscat controverse.

"Nu exclud că mulţi au motivaţii politice, sunt pro sau anti Băsescu...eu nu voi semna cererea de suspendare a preşedintelui Băsescu şi nici nu voi vota suspendarea, cel puţin acum...legile trebuie făcute pentru orice situaţie şi orice persoană" spune Sergiu Andon.

Ce răspunde PSD

Reprezentantul PSD în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, susţine că actuala lege a referendumului trebuia modificată pentru că nu respecta Constituţia şi că schimbarea nu ar avea vreo legătură cu actualul preşedinte al ţării.

"Nu e nici o legătură între decizia de suspendare a preşedintelui şi proiectul de modificare a legii...noi am demarat aceasta procedură de modificare în 2005...nu am făcut o lege pentru Băsescu, ci una constituţională" spune deputatul PSD Florin Iordache.

Care e poziţia preşedintelui

Preşedintele Traian Băsescu a apreciat că acţiunea Parlamentului este constituţională, câtă vreme nu este modificată legislaţia în vigoare la momentul începerii mandatului prezidenţial.

"Rostul Legii referendumului este să dea stabilitate instituţiei prezidenţiale şi nu să facă mai facilă revocarea preşedintelui" a spus preşedintele Traian Băsescu.

Mă suprinde poziţia PNL, exprimată în Comisia juridică, prin care se situează alături de PSD, PRM şi PC Preşedintele Traian Băsescu

Explicaţia PNL

Premierul Tăriceanu a explicat votul deputaţilor PNL în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Preşedintele PNL a amintit de principiul simetriei juridice: o persoană aleasă poate fi demisă cu acelaşi număr de voturi cu care a fost aleasă.

Mai ales că participarea la vot este destul de slabă şi la ultimele alegeri, preşedintele a câştigat cu un sfert din voturile celor înscrişi pe liste.

Domnul Tăriceanu a adăugat că actuala lege a referendumului ar fi fost făcută special pentru protecţia lui Ion Iliescu, iar legea ar trebui modificată.

Ce urmează

Legea referendumului modificată are toate şansele să fie aprobată în noua formulă în Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Modificarea din Comisia juridică a fost votată de PSD, PRM, PC şi PNL.

Preşedintele a trimis odată legea înapoi în Parlament, aşa că dacă va fi aprobată şi nu va fi contestată la Curtea Constituţională, va trebui promulgată de şeful statului.

PSD a anunţat că a strâns semnăturile necesare începerii procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, pe care l-a acuzat de încălcarea Constituţiei, şi că va continua demersurile pentru suspendarea şefului statului.

Demiterea şefului statului poate fi decisă doar în urma unui referendum naţional. Conform Constituţiei, pentru un astfel de demers, ar trebui ca preşedintele să fi încălcat grav prevederi ale Constituţiei.

Procedura de suspendare a fost folosită o singură dată, în 1994, împotriva Preşedintelui României de la acea dată, Ion Iliescu, acuzat că a cerut Procurorului General să atace în instanţă hotărârile judecătoreşti de retrocedare a caselor naţionalizate în timpul regimului comunist, moţiune care a fost respinsă prin votul majorităţii parlamentare de atunci.