Judecătorii Curţii au calificat drept neconstituţionale prevederile legii referendumului care delimitau clar cazurile în care preşedintele poate cere organizarea unui referendum.

Curtea spune că dispoziţiile încalcă prevederile referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale articolului privind rolul preşedintelui şi ale celui privind referendumul din Constituţie.

Articolul 90 din legea fundamentală spune: "Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional".

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Articolul 90 din Constituţia României

Acest text conferă şefului statului competenţa exclusivă în stabilirea problemelor de interes naţional asupra cărora vrea să consulte alegătorii.

Decizia Curţii este definitivă şi obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pe de altă parte, în urmă cu doar o lună, aceeaşi Curte Constituţională respinsese o sesizare făcută de preşedintele Traian Băsescu, în care se semnala aceeaşi încălcare a legii fundamentale.

Sesizarea Preşedintelui Băsescu

Sesizarea făcută de Traian Băsescu şi respinsă de Curtea Constituţională acoperea două aspecte.

În primul rând, şeful statului cerea Curţii să declare neconstituţională o lege prin care Parlamentul respinsese o ordonanţă de urgenţă care extindea atribuţiile prezidenţiale în privinţa convocării unui referendum.

	Judecătorul Ion Predescu, de la Curtea Constituţională

Judecătorul Ion Predescu, de la Curtea Constituţională, a explicat însă la BBC că Parlamentul nu încălcase nici o prevedere din Constituţie când adoptase legea respectivă.

"Preşedintele Băsescu, în sesizarea sa, afirmă că e neconstituţională legea prin care s-a respins ordonanţa de urgenţă a guvernului. Curtea Constituţională a examinat legea aceasta de respingere a ordonanţei şi nu a constatat nici o neconstituţionalitate. Cu alte cuvinte, preşedintele Băsescu, atunci când a făcut sesizarea, a invocat o altă situaţie, care face obiectul unei alte reglementări din Constituţie", a precizat judecătorul Ion Predescu.

În ceea ce priveşte cea de-a doua cerere a preşedintelui, care coincide cu sesizarea făcută de Avocatului Poporului, anume sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea articolului 12 din legea referendumului, Ion Predescu afirmă că "pe fond, avea dreptate, dar procedural nu se putea".

Preşedintele Băsescu, atunci când a făcut sesizarea, a invocat o altă situaţie, care face obiectul unei alte reglementări din Constituţie. Ion Predescu

Întrebat de BBC dacă nu există o contradicţie între cele două decizii ale Curţii Constituţionale, precum şi de posibilitatea existenţei unor presiuni politice asupra acestei instituţii, care ar fi dus la schimbarea deciziei în decurs de o lună, Ion Predescu a spus:

"Nici vorbă de aşa ceva. Cine pretinde că ar fi o contradicţie nu ştie carte şi nu pricepe care este situaţia. Ambele decizii sunt riguroase, exacte şi se întregesc. Articolul 90 din Constituţie dă dreptul preşedintelui să convoace referendum, nu există îndoială şi nu se pot face tocmeli. Sunt competenţe şi atribuţii constituţionale ale sale, iar decizia noastră trimite Parlamentului să reexamineze articolul 12 şi să-l facă deplin constituţional", a declarat la BBC Ion Predescu.

Implicaţiile deciziei Curţii Constituţionale

Ioan Stanomir, expert în drept constituţional, a explicat la BBC decizia Curţii Constituţionale şi implicaţiile ei.

	Ioan Stanomir, expert în drept constituţional

"Constituţia nu precizează temele pe care se convoacă referendumul, ceea ce înseamnă că la nivelul Curţii Constituţionale s-a opinat că, dacă nu există o precizare la nivelul legii fundamentale, nici o lege ordinară nu poate să precizeze şi să restrângă puterile preşedintelui", a spus Ioan Stanomir.

"Preşedintele poate convoca referendumul în marginea oricăror teme ar dori, dar efectul acestui referendum nu este obligatoriu pentru parlament. Un vot favorabil într-un referendum pe o temă politică pune totuşi parlamentul într-o situaţie nouă, pe care acesta e obligat să o ia în consiferare", a mai declarat Ioan Stanomir.