Vice preşedintele Transneft, Serghei Grigoriev, a declarat că petrolul curge spre Germania şi alte ţări central-europene începând cu dimineţa zilei de joi.

Reluarea survine după trei zile de oprire a livrărilor, Rusia acuzând Belarus că sustrage în mod ilegal ţiţei din conductă.

Disputa dintre cele dou foste republici sovietice îşi are originea în presiunile făcute de Mosocva asupra Minskului în vederea acceptării unei majorări a preţului la gazele naturale exportate.

Dependenţa de petrolul din Rusia Ungaria - 83.5% Slovacia - 82.2% Finlanda - 79.1% Polonia - 77.2% Cehia - 49.3% Belgia - 31.8% Suedia - 29.4% Germania - 26.2% Olanda - 25.3% Italia - 18.1% Austria - 16.8% Franţa - 11.4% Danemarca - 2.1% Petroleum Economist magazine

Apoi, Rusia a aplicat taxe de export la petroul livrat în Belarus, susţinând că pierde 4 miliarde de dolari anual.

Ca represalii, Belarus a aplicat o taxă de tranzit de 45 de dolari pe tona de petrol exportată din Rusia, dar miercuri a retras-o ca urmare a discuţiilor dintre delegaţiile guvernamentale ale celor două ţări.

Rusia a refuzat să achite taxa şi a cerut anularea ei pentru ca livrările de petrol să fie reluate joi.

La apogeul crizei, livrările de petrol către Germania, Polonia, Ucraina şi alte state europene fuseseră întrerupte.

Acţiunea Rusiei a declanşat un val de critici pe plan internaţional.

Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Claude Mandil, a declarat că măsura subminează încrederea în Rusia ca exportator de ţiţei.

Comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a declarat că Uniunea Europeană este dornică să folosească în continuare petrol din Rusia, dar a cerut asigurări că astfel de incidente nu se vor mai repeta pe viitor.

Iar Angela Mergel, cancelar al Germaniei, ţară care deţine preşedinţia Uniunii Europene, a calificat închiderea conductei drept inacceptabilă, spunând că "distruge încrederea" în Rusia ca furnizor de energie.

Conducta are o lungime de 4000 dekilometri şi o capacitate maximă de 1,2 milioane de barili zilnic.