În replică, Belarusul susţine că Rusia refuză să plătească taxa de tranzit asupra petrolului rusesc care trece prin conductele de pe teritoriul său.

Taxa a fost introdusă recent, după ce Rusia a dublat preţul la gazele pe care le livrează în Belarus.

Autorităţile poloneze şi germane au anunţat că alimentarea cu petrol rusesc s-a întrerupt din noaptea de duminică spre luni.

Ambele ţări au dat asigurări că nu sunt in pericol de a rămâne fără petrol, fiindcă au rezerve suficiente pentru câteva săptămâni.

Dacă Rusia nu reporneşte alimentarea, Germania şi Polonia pot oricând cere ajutor de la alte ţări europene.

Uniunea Europeană a insistat că există rezerve strategice de petrol şi că întreruperile nu ar reprezenta un risc imediat.

Autorităţile ruseşti au promis informaţii clare şi s-au scuzat declarând că au decis oprirea alimentării cu petrol din motive de forţă majoră.

Dependenţa Europei de energie

Acest nou episod al disputei dintre Rusia şi Belarus e însă de natură să amintească din nou ţărilor europene de rolul tot mai crescut al Rusiei în domeniul energetic.

	'Războiul gazelor' devine 'războiul petrolului'

Rezervele Rusiei sunt enorme: are cele mai mari rezerve de gaze din lume şi ocupă locul al doilea, după Arabia Saudită, în exporturile de petrol.

Multe guverne europene se arată îngrijorate de această dependenţă energetică de Rusia.

Un oficial de rang înalt din guvernul polonez a declarat că incidentul arată, din nou, că Rusia nu e un partener de nădejde, amintind astfel de episodul petrecut în urmă cu un an, când Gazpromul a închis conducta de gaze care alimenta Ucraina şi, implicit, bună parte din Europa.

Uniunea Europeană ar vrea să se asigure că energia Europei vine din mai multe resurse, nu doar de la Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene în probleme energetice, Ferran Tarraldelas Espuny, a declarat că menţine permanent legătura cu statele afectate sau pe cale de a fi afectate.

"Sunt în contact cu autorităţile poloneze, germane, slovace şi cu alte autorităţi europene, spre a evalua impactul acestei paralizări în livrarea petrolului - a explicat reprezentantul CE. Am contactat şi autorităţile ruseşti şi bieloruse, cerându-le explicaţii urgente şi detaliate asupra cauzelor acestui blocaj", a spus Ferran Tarraldelas Espuny.

Care e mărul discordiei?

Simplu spus - Rusia acuză Belarus că deturnează ilegal petrolul. Belarus declară că nu are nici o responsabilitate.

Problema e că, recent, Rusia a dublat preţul la gaze în Belarus.

Partea belarusă a anulat acordurile asupra livrărilor de petrol către rafinăriile sale, pe luna ianuarie. De ce au făcut asta? Fiindcă şi-au închipuit că vor sifona petrolul, îl vor lua în chip neautorizat; asta face partea bielorusă la ora actuală, ca să utilizăm un limbaj diplomatic! Transneft

Belarus, în replică, a impus o taxă de tranzit asupra petrolului rusesc care trece prin conductele de pe teritoriul său.

Semen Vainştok, de la compania rusească de stat care deţine conductele petroliere, Transneft, a acuzat direct republica Belarus că ar "sifona" petrolul.

"Partea belarusă a anulat acordurile asupra livrărilor de petrol către rafinăriile sale, pe luna ianuarie. De ce au făcut asta? Fiindcă şi-au închipuit că vor sifona petrolul, îl vor lua în chip neautorizat, asta face partea bielorusă la ora actuală, ca să utilizăm un limbaj diplomatic!", a declarat Semen Vainştok.

El a precizat că, în urma "furturilor" de petrol, Transneft a oprit livrările prin conducta care trece prin Belarus.

"Am luat toate măsurile posibile spre a mări productitvitatea pe alte trasee" - a spus reprezentantul Transneft.

Iar ministrul adjunct al dezvoltării economice şi comerţului din Rusia, Andrei Şaronov, s-a referit, în termeni neechivoci, la un război comercial între cele două ţări adăugând: "suntem gata să avem negocieri cu Belarus, dar numai după ce aceasta anulează taxa impusă ilegal asupra petrolului rusesc în tranzit. În caz contrar, Rusia are deschise o serie de alte opţiuni".

"Bineînţeles că putem lua contramăsuri. Să nu uităm că Rusia e cea mai mare piaţă de vânzări şi partenerul economic nr. 1 al Republicii Belarus. Şi, evident, avem posibilitatea de a lua măsuri împotriva producătorilor bieloruşi, din nevoia de a renunţa la această taxă ilegală.", a declarat Andrei Şaronov.

Autorităţile din Belarus avertizaseră încă de săptămâna trecută, după un acord privind livrările de gaze cu Moscova, că decizia Rusiei de a mări preţul la gaze va avea consecinţe serioase.

Legături politice

Analiştii politici sunt de părere că e vorba de o acţiune întemeiată şi emotiv şi strategic.

	Preşedintele Lukaşenko s-ar putea confrunta şi cu o criză politică

Rusia a spus clar că vechile legături de prietenie dintre cele două ţări nu mai înseamnă automat energie la preţuri subvenţionate sau mici, sau sprijin politic necondiţionat.

Disputa energetică s-ar putea transforma într-o criză politică pentru preşedintele Lukaşenko care, total lipsit de prieteni în Occident, nu are multe căi de a evita noi şi noi concesii făcute Rusiei.

Printre altele, el a sugerat însă o serie de măsuri în replică şi a cerut guvernului o evaluare a costurilor prezenţei militare ruseşti pe teritoriul bielorus.