Autorităţile poloneze şi germane au anunţat că alimentarea cu petrol rusesc s-a întrerupt brusc, duminică noaptea.

UE a insistat că există rezerve strategice de petrol şi că întreruperile nu ar reprezenta un risc imediat.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene în probleme energetice, Ferran Tarraldelas Espuny, a declarat că menţine permanent legătura cu statele afectate sau pe cale de a fi afectate.

"Sunt în contact cu autorităţile poloneze, germane, slovace şi cu alte autorităţi europene, spre a evalua impactul acestei paralizări în livrarea petrolului - a explicat reprezentantul CE. Am contactat şi autorităţile ruseşti şi bieloruse, cerându-le explicaţii urgente şi detaliate asupra cauzelor acestui blocaj", a spus Ferran Tarraldelas Espuny.

Polonia: 'situaţie gravă'

Polonia primeşte 96 la sută din petrol prin această conductă.

Ministrul adjunct al economiei din Polonia, Piotr Naimski, a declarat la BBC că situaţia e gravă fiindcă de duminică, de la ora 22.00, alimentarea cu ţiţei a încetat.

	Totul a pornit de la scumpirea gazelor percepută de Rusia

El a adăugat însă că Polonia se va folosi de rezerve şi că chestiunea trebuie rezolvată de Rusia şi Belarus.

"N-aş vrea să judec ce parte are dreptate şi care cel mai bun deznodământ al crizei, a spus dl Naimski. Problema e între Moscova şi Minsk şi noi nu putem interveni."

UE însă a cerut explicaţii pe ton mult mai ferm iar autorităţile ruseşti au promis informaţii clare şi s-au scuzat declarând că au decis oprirea alimentării cu petrol din motive de forţă majoră.

Rusia acuză Belarus de "sifonare"

Simplu spus - Rusia acuză Belarus că deturnează ilegal petrolul. Belarus declară că nu are nici o responsabilitate.

Problema e că, recent, Rusia a dublat preţul la gaze în Belarus.

Partea belarusă a anulat acordurile asupra livrărilor de petrol către rafinăriile sale, pe luna ianuarie. De ce au făcut asta? Fiindcă şi-au închipuit că vor sifona petrolul, îl vor lua în chip neautorizat; asta face partea bielorusă la ora actuală, ca să utilizăm un limbaj diplomatic! Transneft

Belarus, în replică, a impus o taxă de tranzit asupra petrolului rusesc care trece prin conductele de pe teritoriul său.

Semen Vainştok, de la compania rusească de stat care deţine conductele petroliere, Transneft, a acuzat direct republica Belarus că ar "sifona" petrolul.

"Partea belarusă a anulat acordurile asupra livrărilor de petrol către rafinăriile sale, pe luna ianuarie. De ce au făcut asta? Fiindcă şi-au închipuit că vor sifona petrolul, îl vor lua în chip neautorizat, asta face partea bielorusă la ora actuală, ca să utilizăm un limbaj diplomatic!", a declarat Semen Vainştok.

El a precizat că, în urma "furturilor" de petrol, Transneft a oprit livrările prin conducta care trece prin Belarus.

"Am luat toate măsurile posibile spre a mări productitvitatea pe alte trasee" - a spus reprezentantul Transneft.

Între un război comercial şi o criză politică

Iar ministrul adjunct al dezvoltării economice şi comerţului din Rusia, Andrei Şaronov, s-a referit, în termeni neechivoci, la un război comercial între cele două ţări adăugând: "suntem gata să avem negocieri cu Belarus, dar numai după ce aceasta anulează taxa impusă ilegal asupra petrolului rusesc în tranzit. În caz contrar, Rusia are deschise o serie de alte opţiuni".

	'Războiul gazelor' devine 'războiul petrolului'

"Bineînţeles că putem lua contramăsuri. Să nu uităm că Rusia e cea mai mare piaţă de vânzări şi partenerul economic nr. 1 al Republicii Belarus. Şi, evident, avem posibilitatea de a lua măsuri împotriva producătorilor bieloruşi, din nevoia de a renunţa la această taxă ilegală.", a declarat Andrei Şaronov.

Dar autorităţile din Belarus avertizaseră încă de săptămâna trecută, după un acord privind livrările de gaze cu Moscova, că decizia Rusiei de a mări preţul la gaze va avea consecinţe serioase.

Analiştii politici sunt de părere că e vorba de o acţiune întemeiată şi emotiv şi strategic.

	Preşedintele Lukaşenko s-ar putea confrunta şi cu o criză politică

Rusia a spus clar că vechile legături de prietenie dintre cele două ţări nu mai înseamnă automat energie la preţuri subvenţionate sau mici, sau sprijin politic necondiţionat.

Disputa energetică s-ar putea transforma într-o criză politică pentru preşedintele Lukaşenko care, total lipsit de prieteni în Occident, nu are multe căi de a evita noi şi noi concesii făcute Rusiei.

Printre altele, el a sugerat însă o serie de măsuri în replică şi a cerut guvernului o evaluare a costurilor prezenţei militare ruseşti pe teritoriul bielorus.