Preşedintele e îngrijorat în privinţa capacităţii de absorbţie a fondurilor europene

Preşedintele Traian Băsescu vrea ca liderii europeni să se pronunţe clar la summitul de la Bruxelles din vară asupra datei de aderare a României la Uniunea Europeană.

Preşedintele a formulat acestă cerere după întâlnirea cu preşedintele Austriei, Heinz Fischer, a cărui ţară deţine acum preşedinţia europeană.

"Am dori o decizie clară la summit-ul din 15-16 iunie, în aşa fel încât instituţiile româneşti şi în mod deosebit cele care vizează absorbţia fondurilor comunitare, începând cu 1 ianuarie 2007 să poată fi pregătite. Din acest punct de vedere, am solicitat domnului preşedinte ca, eventual, după ce se ia o decizie în sensul integrării României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007, să putem beneficia de asistenţă pentru pregătirea structurilor, a personalului din structurile de absorbţie a fondurilor comunitare, în mod deosebit pentru dezvoltarea rurală" - a declarat preşedintele Băsescu.

Anul acesta - 2006 - este crucial pentru aderarea României la 1 ianuarie 2007. Până atunci însă mai sunt câteva etape de trecut şi multe cerinţe europene de rezolvat.

Etape şi cerinţe

Urmează, peste aproximativ două săptămâni, pe 16 mai, raportul de ţară cu privire la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România din perspectiva aderării.

Am dori o decizie clară la summit-ul din 15-16 iunie, în aşa fel încât instituţiile româneşti şi în mod deosebit cele care vizează absorbţia fondurilor comunitare, începând cu 1 ianuarie 2007 să poată fi pregătite Traian Băsescu

Tot atunci se va da şi tonul întâlnirii liderilor europeni din 15 şi 16 iunie de la Bruxelles, atunci când se aşteaptă - şi se cere acum de către preşedintele Băsescu - un anunţ ferm cu privire la aderarea la 1 ianuarie 2007.

Lucrurile nu se opresc însă aici: în toamnă, cel mai probabil în noiembrie, mai este aşteptat un raport care să sublinieze eventual progresele făcute de România. Iar după aderare e posibilă aplicarea unui mecanism de monitorizare în special în câteva domenii din agricultură.

Potrivit preşedinţiei în acest moment România are o problemă de administrare a banilor europeni, în special în agricultură. Problemă semnalată, de altfel, în ultimul raport de ţară din luna octombrie a anului trecut.

Steguleţele roşii

Printre domeniile marcate cu aşa numitele steguleţe roşii erau şi întărirea controalelor veterinare şi înfiinţarea agenţiilor de plăţi pentru subvenţiile agricole şi regionale.

Aceste domenii au fost reamintite oficial în scrisorile de avertizare primite cu o lună mai târziu.

În scrisori erau evidenţiate 14 motive de îngrijorare serioasă pentru România şi 16 pentru Bulgaria.

	Agricultura României se confruntă cu necunoscutele aderării

Tot în primăvara acestui an, primul ministru recunoştea şi el că o mare problemă ar fi incapacitatea României de a absorbi fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii în condiţiile în care potenţialii beneficiari nu au reuşit nici măcar să cheltuiască fondurile de preaderare.

Recent s-au înfiinţat două agenţii pentru plăţi directe în agricultură însă un semnal de îngrijorare a venit şi din partea comisarului pentru agricultură Mariann Fischer Boel care a atras atenţia că existenţa unor astfel de structuri e importantă dar la fel de important este şi profesionalismul celor care lucrează în asemenea instituţii.

Problema banilor pe care România ar trebui să ştie CUM
să-i cheltuiască nu se opreşte aici. După aderare România va trebui să contribuie la rândul ei la bugetul comun al Uniunii şi să cofinanţeze în aceeaşi măsură proiectele europene care se vor derula în ţară.