Conform proiectului, deţinătorii arhivelor ar fi obligaţi să predea CNSAS toate dosarele în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi

În plus, membrii Colegiului CNSAS care lipsesc de la şedinţe, ar urma să fie înlocuiţi, pentru a evita blocarea activităţii. În sfârşit, deţinătorii arhivelor ar fi obligaţi să predea Consiliului toate dosarele în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Eugen Nicolăescu, spune că proiectul depus de parlamentarii liberali nu a fost discutat încă la nivel de partid şi că mai are de obţinut şi aprobarea colegilor de alianţă.

Conform proiectului, în afara parlamentarilor, vor fi verificaţi dacă au colaborat cu fosta Securitate şi consilierii locali şi cei judeţeni. Unul din iniţiatorii proiectului, deputatul PNL George Scutaru, spune că pentru candidaţii la alegerile prezidenţiale verificările ar urma să fie făcute înainte de vot, iar pentru cele parlamentare şi locale, după alegeri.

Deţinătorii de arhivă, mai precis serviciile de informaţie, au răspuns cu întârziere solicitărilor CNSAS, uneori chiar după luni de zile. Claudiu Secaşiu, membru CNSAS

"La alegerile locale avem circa 40.000 de candidaţi, la cele parlamentare alte câteva mii. Noi am avut mari dubii, confirmate în mare măsură şi de unii membrii ai CNSAS, că acele verificări s-au făcut corect", a explicat George Scutaru.

Conform legii în vigoare, rezultatele verificărilor sunt publicate cu 48 de ore înainte de vot. Practica a arătat însă că partidele publicau listele de candidaţi cu aproape o lună înaintea alegerilor.

Claudiu Secaşiu, membru al CNSAS, spune că formalităţile pentru verificare au durat prea mult. "Deţinătorii de arhivă, mai precis serviciile de informaţie, au răspuns cu întârziere solicitărilor CNSAS, uneori chiar după luni de zile.

Prin urmare, şi verificările noastre au fost publicate de abia luni de zile după încheierea procesului de vot. Scopul urmărit de lege - acela ca alegătorul să voteze în cunoştinţă de cauză - nu mai putea fi atins".

Ca să se evite repetarea unor asemenea situaţii, noul proiect propune ca declaraţiile celor aleşi să fie verificate după alegeri, iar cei care declară fals să îşi piardă mandatele.

Claudiu Secaşiu spune că sistemul propus de noua reglementare a dat deja roade. În Polonia, de exemplu, aleşii care au declarat fals şi-au pierdut mandatele.

În cei 6 ani de mandat de până acum, verificările făcute de CNSAS pe tema colaborării cu fosta Securitate au fost extrem de controversate.

La alegerile din 2000, din documentele cercetate, CNSAS a tras concluzia că fostul preşedinte PNL, Mircea Ionescu Quintus, ar fi fost colaborator al Securităţii, însă acesta a contestat în instanţă decizia şi în cele din urmă a câştigat.

În schimb, în cazul fostului deputat PSD Ristea Priboi, CNSAS a decis că nu a făcut poliţie politică, deşi fostul ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii era acuzat că i-ar fi urmărit pe jurnaliştii de la Europa Liberă şi pe unii muncitori care au participat la revolta de la Braşov din noiembrie 1987.

Andrei Pleşu a demisionat de la CNSAS în 2004, după ce Colegiul a decis prin vot că liderul PRM Corneliu Vadim Tudor nu a colaborat cu Securitatea, deşi, după spusele fostului consilier prezidenţial şi ministru, actele dovedeau contrariul.