 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
C.V.Tudor respinge acuzaţiile de poliţie politică | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Corneliu Vadim Tudor a declarat la BBC că, înainte de 1989, a trimis memorii "cu caracter literar şi artistic" unor înalţi oficiali comunişti ca Emil Bobu, Suzana Gâdea sau Petru Enache. Dl Vadim Tudor a precizat că s-a folosit de dreptul de a reclama, aşa cum au făcut-o şi alţi scriitori, şi că, în respectivele memorii, s-a plâns în special de cenzura operată asupra unei antologii din poezia sa, menţionând nume precum cel al lui Mihai Dulea. Liderul PRM a reafirmat că nu a avut nici un angajament scris de colaborare cu Securitatea şi nici nu a redactat note informative şi a opinat că acuzaţiile de poliţie politică ar reprezenta o "răzbunare" pusă la cale de "impostori". Demisii răsunătoare la CNSAS În şedinţa de marţi a Colegiului Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, când s-a discutat din nou cazul Corneliu Vadim Tudor, au fost prezenţi opt membri. Patru dintre aceştia, respectiv Mircea Dinescu, Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici şi Claudiu Secaşiu au condiearat, prin votul lor, că preşedintele PRM a făcut poliţie politică, după cum reiese din dosarul de securitate al acestuia primit de la SRI. Ceilalţi patru membri ai Colegiului, Gheorghe Onişoru, Constantin Buchet, Viorel Nicolescu şi Ladislau Csendes au votat împotrivă, respectiv că domnul Vadim Tudor nu a făcut poliţie politică. Votul lui Gheorghe Onişoru a fost hotărâtor, având în vedere că este preşedintele CNSAS.
La constituirea Colegiului CNSAS în legislatura trecută, Gheorghe Onişoru a fost propus în Colegiul CNSAS de PNL, Constantin Buchet de PRM, Viorel Nicolescu de PNŢCD, Ladislau Csendes de UDMR. Mircea Dinescu şi Andrei Pleşu au spus că această situaţie este inacceptabilă în condiţiile în care din dosarul lui Corneliu Vadim Tudor reiese clar că acesta a avut importante activităţi de poliţie politică. Dosarul Vadim Tudor Înaintea alegerilor din 2000, CNSAS a declarat că, din informaţiile furnizate atunci de SRI, Corneliu Vadim Tudor nu se afla pe lista informatorilor securităţii. În repetate rânduri, Corneliu Vadim Tudor a afirmat că nu există nici un angajament al său de colaborare cu Securitatea. În noiembrie 2003 CNSAS a reanalizat însă dosarul de Securitate al lui Corneliu Vadim Tudor.
Decizia a fost luată în urma publicării în ziarul "Ziua" a unui text în care Corneliu Vadim Tudor, împreună cu pictorul Mihai Bandac, scria Securităţii despre intenţia de a contracara în publicaţiile regimului comunist disidenţa unor personalităţi din lumea culturală: Andrei Pleşu, Dorin Tudoran şi Ion Caraion. În 2003 membrii colegiului CNSAS au intrat în posesia unui dosar cu 19 volume venit de la SRI, volume în care apărea de mai multe ori numele liderului PRM. Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a solicitat în ultimii ani de mai multe ori SRI-ului să pună la dispoziţie toate datele care le deţine despre Corneliu Vadim Tudor. SRI a răspuns de fiecare dată că nu există nici un fel de dosare despre Corneliu Vadim Tudor. Însă după apariţia articolului din cotidianul "Ziua", CNSAS a descoperit că are acest dosar, dar că el era trecut la categoria cercetare nicidecum urmăriţi sau colaboratori. Preşedintele PRM a răspuns că materialul publicat de ziarul "Ziua" este o mistificare cu multe greşeli grave care au doar menirea să-l discrediteze. Preşedintele CNSAS - favorabil lui Vadim Tudor Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a făcut poliţie politică, ci a întocmit note de conversaţie, a declarat, joi, preşedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onişoru, referindu-se la memoriile actualului lider al PRM pe care acesta le trimitea, în anii '80, şefilor fostei Securităţi. Astfel de memorii se găsesc în dosarul lui Vadim Tudor, aflat la CNSAS, care cuprinde 19 volume. Gheorghe Onişoru a explicat că la şedinţa de marţi a Colegiului, când s-a votat dacă Corneliu Vadim Tudor a făcut poliţie politică, au participat opt persoane şi a fost balotaj. "Votul meu a cântărit însă dublu pentru că sunt preşedinte, iar eu am votat că liderul PRM nu a făcut poliţie politică", a completat domnul Onişoru. El a precizat că a votat aşa întrucât din studierea dosarului liderului Partidului România Mare nu reiese că acesta a făcut poliţie politică, ci că a fost urmărit.
"Nu are angajament şi nici note informative, iar legea spune că ar fi trebuit să se îndeplinească una din aceste două condiţii ca să considerăm că a făcut poliţie politică", a adăugat preşedintele Colegiului CNSAS. În şedinţa de marţi, Gheorghe Onişoru le-a explicat colegilor săi care au votat împotriva lui Corneliu Vadim Tudor că, în cazul unui proces, CNSAS nu are destule documente care să probeze vinovăţia preşedintelui PRM. "Am considerat că i-am fi făcut o nedreptate lui Vadim", a adăugat Gheorghe Onişoru. Preşedintele CNSAS consideră că Andrei Pleşu, Mircea Dinescu şi Horia Roman Patapievici au ceva personal de împărţit cu Vadim. "În lumea literară îşi spălau rufele între ei", a comentat Gheorghe Onişoru. El a mai spus că se gândeşte chiar să-i dea în judecată pe Mircea Dinescu, Andrei Pleşu şi Horia Roman Patapievici pe motiv că acesta ar fi spus că el a fost cumpărat de Vadim Tudor. În conferinţa de presă susţinută de cei trei, nici unul dintre ei nu a făcut o astfel de afirmaţie. Poziţia lui Horia Patapievici
Horia Roman Patapievici, membru al Colegiului CNSAS, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că din dosarul de Securitate al lui C.V. Tudor reiese că acesta a făcut acţiuni de poliţie politică voluntare şi brutale "cum nu s-a mai văzut în alte dosare studiate la CNSAS". Reprezentantul Colegiului CNSAS a declarat că, potrivit Legii "Ticu", reiese clar că preşedintele PRM a făcut delaţiuni voluntare la fosta Securitate. El a citit în faţa presei fragmente din mai multe memorii adresate de Vadim, în anii '80, şefilor Securităţii. În documentele respective, actualul lider al PRM îi acuza pe mai mulţi scriitori, printre care Nicolae Manolescu, Octavian Paler şi Andrei Pleşu, că, prin opera lor, promovau acţiuni împotriva statului comunist. "C.V. Tudor şi Eugen Barbu îi spuneau lui Iulian Vlad, într-un astfel de memoriu, că trebuie dizolvate echipele de dizidenţi de la unele publicaţii literare", a menţionat domnul Patapievici.
Horia Roman Patapievici a precizat că Vadim Tudor făcea parte dintre acei colaboratori pe care Securitatea îi şi recompensa pentru serviciile voluntare făcute. "Vadim a fost un stâlp, un ideolog al regimului şi un susţinător al mijloacelor Securităţii, pe care chiar le sprijinea voluntar", a conchis domnul Patapievici. El a spus că încă nu demisonează din Colegiu pentru a face opoziţie grupului condus de preşedintele CNSAS, Gheorghe Onişoru. "Dar după alegeri voi demisiona şi eu, aşa cum au făcut deja Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu, pentru că situaţia de aici a devenit inacceptabilă", a precizat Horia Roman Patapievici. Andrei Pleşu despre motivele demisiei Andrei Pleşu, demisionar din CNSAS, a spus că Vadim se apără cu două argumente. "Mai întâi spune că nu are angajament cu fosta Securitate. Apoi spune că are dosar de urmărit", susţine Andrei Pleşu. El a afirmat însă că aceste argumente sunt "invalide" întrucât nu toţi cei descoperiţi de CNSAS că au făcut poliţie politică au avut şi angajamente scrise cu fosta Securitate. "În plus, mulţi dintre cei care au făcut poliţie politică au avut şi dosar de urmărit pentru că Securitatea dorea să-i supravegheze", a explicat domnul Pleşu. Fostul membru al Colegiului consideră că Vadim este un caz special pentru că el a livrat informaţii de poliţie politică din proprie iniţiativă, fără să-l întrebe nimeni. "Legea spune că un om a făcut poliţie politică dacă prin ceea ce a pârât la Securitate făcea un rău altcuiva. Eu declar acum că prin ce a spus despre mine, Vadim mi-a făcut foarte mult rău. Ce alte dovezi mai trebuie", a întrebat, retoric, Andrei Pleşu.
El susţine că liderul PRM se ducea cu memorii chiar la vârfurile fostei Securităţi şi adresa astfel de memorii chiar către Ceauşescu. "Dacă e atât de creştin pe cât se pretinde şi dacă chiar s-a schimbat la faţă, acum ar fi un moment bun ca Vadim să recunoască", a afirmat Andrei Pleşu. Andrei Pleşu a explicat că a renunţat la CNSAS, nu din laşitate, ci pentru că în cei patru ani cât a lucrat în această instituţie a acumulat nenumărate dezamăgiri. "Am şi eu limita mea de rezistenţă. Această instituţie ne-a furnizat săptămânal cazuri de exasperare. În situaţii cum a fost cea a lui Ristea Priboi sau cum este acum cea a lui Vadim, Colegiul a dat voturi inexplicabile. Am ajuns la saturaţie", a completat Andrei Pleşu. El a lăsat apoi să se înţeleagă că demisia sa a fost cauzată şi de faptul că a fost dezamăgit de atitudinea lui Ladislau Csendes, propus în Colegiu de UDMR şi a lui Viorel Nicolescu, propus de PNŢCD. În şedinţa de marţi, cei doi au votat în favoarea lui Vadim. Andrei Pleşu a mai spus că nu mai avea rost să stea până după alegeri pentru că, "oricum, nu am fi descoperit mare lucru din dosarele candidaţilor". El a admis că după plecarea lui există riscul ca CNSAS să fie "invadat" de oameni propuşi de PSD şi PRM, care i-ar putea acoperi pe foştii securişti. "Tocmai de aceea i-am rugat pe Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici şi Claudiu Secaşiu să rămînă până după alegeri", a explicat Andrei Pleşu. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Trimite unui prieten
Versiune pentru tipărire
Nu are angajament şi nici note informative, iar legea spune că ar fi trebuit să se îndeplinească una din aceste două condiţii ca să considerăm că a făcut poliţie politică.
