Cei mai mulţi dintre soldaţii trimişi în Irak sunt americani

Restul provin din aproximativ 30 de ţări care susţin acţiunile forţei de coliţie condusă de Statele Unite.

De la începutul războiului, mai multe ţări şi-au retras or au anunţat că intenţionează să îşi retragă militarii din Irak.

Motivele, în general, ţin de chestiuni de politică internă, chiar dacă oficial argumentele care s-au avansat au fost dintre cele mai diverse.

Guvernul filipinez şi-a retras trupele în schimbul eliberării ostaticilor; Singapore a invocat finalizarea misiunii sale umanitare, iar Nicaragua- lipsa de bani.

Norvegia a luat decizia ca răspuns la presiunile crescânde venite din partea populaţiei.

Cel mai mare contingent retras din Irak a fost cel spaniol, după ce guvernul de stânga, cel care a avut pe agendă aceasta promisiune, a câstigat alegerile.

La începutul lunii mai, 1300 de militari spanioli au părăsit Irakul.

Nehotărâre

În ultimele luni, şi în ţările Europei de Est se conturează o tendinţă care favorizeaza dezangajarea trupelor din Irak.

Polonia este singura ţară din zonă care participă cu trupe combatante-2400 de militari.

Trupele spaniole s-au retras

Însă nici Varşovia nu pare foarte decisa să meargă până la capăt pe un drum pe care-l consideră tot mai anevoios.

Săptămâna trecută, premierul polonez a declarat că până la sfârşitul anului viitor, Polonia ar putea să îşi retragă militarii.

În Ucraina, care contribuie cu un contingent dublu faţă de România, menţinerea sau retragerea din Irak urmeaza să se decidă odată cu alegerile din toamna acestui an.

Pe de alta parte însă, există ţări, precum Coreea de Sud care, de la începutul războiului din Irak au trimis trupe suplimentare.

Din alegerile din Australia- a treia ţară ca număr de militari trimişi în Irak după SUA şi Marea Britanie- a ieşit victorios guvernul care a angajat trupe în Irak şi care se pronunţă pentru menţinerea lor.