Imaginile şocante cu complexul devastat au inundat ecranele televizoarelor, totuşi, atraşi de câştigurile importante, lucrătorii străini nu se grăbesc să plece.

Se crede că circa 25 de mii de americani şi britanici sunt încă în Arabia Saudită, în ciuda avertismentelor primite de la guvernele lor.

India a pierdut cel mai mare număr de cetăţeni în atacul de la Hobar, totuşi un înalt oficial indian de la ambasada din Riad, JS Mukul, îşi exprimă încrederea în autorităţile locale.

“Am mai trecut prin crize şi în trecut şi le-am rezolvat alături de prietenii noştri saudiţi. O vom face şi acum.”

Atacul de la Hobar se petrece chiar înaintea reuniunii la vârf a statelor exportatoare de petrol şi ar putea avea ca unul dintre scopuri subminarea credibilităţii delegaţiei saudite.

Aceasta trebuie să anunţe dacă principalul exportator, care controlează zece la sută din producţia mondială, poate spori producţia cu unu-două milioane de barili pe zi pentru a satisface cererea avidă a pieţei.

Posibile consecinţe

Simon Henderson, un expert in Arabia Saudită, spune că pot exista consecinţe devastatoare pe termen lung.

“Arabia Saudită controlează zece la sută din exportul de petrol. Fără aceste procente şi abilitatea lor de a spori producţia la cerere, economia mondială e în impas. Preţul poate creşte şi cine ştie ce se poate întâmpla”.

Alţi experţi susţin însă că ameninţarea e exagerată şi că nu se constată încă un exod în masă al străinilor. Doctorul Manuche Takin, de la centrul de studii energetice globale, apreciază că infrastructura saudită e destul de sigură.

“Chiar dacă vor fi distruse conductele de petrol, ţiţeiul va fi stocat în rezervoare şi apoi încărcat pe vapoare. Nu cred că vor fi efecte mari asupra volumului de ţiţei care iese din Arabia Saudită,” spune el.

De altfel, directorii de la Saudi Aramco, cea mai mare companie saudită de petrol, spun că au investit 750 de milioane de dolari în securitate în ultimii ani şi că angajarea celor 5 mii de paznici ar trebuie să prevină o bună parte din atacuri.

Legătura dintre Arabia Saudită şi străinii de pe teritoriul sau durează de mai bine de 7 decenii, de când americanii şi britanicii au pus bazele primei companii petroliere locale.

Saudiţii, care practică islamismul wahabit, ar angaja mai degrabă străini decât musulmani shia, care sunt excluşi din industria petroliera locală. Pe de altă parte, militanţii radicali resping orice considerente economice şi nu pot accepta prezenţa celor pe care îi numesc infideli pe teritoriul saudit.